Pasiunea pentru creşterea porumbeilor voiajori este prea puţin mediatizată. Contactul cu publicul se realizează doar prin expoziţii, unde sunt etalate mai mult frumuseţea şi performanţa şi mai puţin munca, îngrijirea atentă, dragostea şi mai ales pasiunea crescătorilor pentru aceste micuţe înaripate. Câteva considerente despre această pasiune le-am obţinut de la d-nul Marius Tunduc, preşedintele Asociaţiei Columbofile „Voiajorul" Bihor, cu ocazia întâlnirii membrilor activi, în ajunul sezonului de concursuri ce debutează la 1 Mai, cu primul zbor.

Astfel, am aflat că asociaţia numără în prezent 111 membri activi şi este alcătuită din 4 cluburi importante: Oradea, Aleşd, Beiuş şi Marghita, ai căror reprezentanţi au fost prezenţi şi sâmbătă, 9 aprilie la Aleşd. Un aspect ce merită consemnat îl reprezintă vârsta membrilor, 80% fiind tineri, ceea ce garantează viitorul acestei activităţi. De asemenea, rod al bunei organizări, asociaţia a devenit şi bogată, graţie noului mijloc de transportat porumbei la concursuri, achiziţionat recent. Este vorba despre un camion special construit şi amenajat pentru astfel de activităţi, de producţie germană, care costă 28.000 euro şi are o capacitate de 3.500 porumbei, cărora pe timpul transportului li se asigură hrană, apă, aer condiţionat, utilităţi necesare pentru un randament maxim în competiţii. Referitor la acestea, am aflat că sunt realizate pe categorii de distanţe. Dintre cele 30 stabilite într-un nomenclator internaţional, mai importante sunt: concursurile de viteză (100-400 km); cele de demifond (300-600 km), de fond (500-800 km), respectiv de maraton (peste 800 km). Timpii realizaţi de porumbei se monitorizează printr-un sistem electronic. La picioruşul porumbelului sunt ataşate cipuri, care înregistrează timpul la sosire care se transmite unor ceasuri declanşate la pornire, pe care le deţine fiecare crescător. Datele sunt apoi transmise şi centralizate la nivel naţional, unde sunt stabilite ierarhiile şi performanţele. Deoarece premiile reprezintă doar satisfacţii morale, constând în diplome şi trofee, o parte din cheltuielile crescătorilor se acoperă din vânzarea de pui şi porumbei, cele mai multe fiind însă suportate din bugetul propriu.

Dar pasiunea interlocutorului meu pentru porumbei a atins un alt nivel de performanţă, prin cele 3 volume scrise, ultimul apărut anul acesta. Sunt cărţi de specialitate, cu titlul „Pasiune şi distanţă". Ele se adresează crescătorilor de porumbei voiajori cu sfaturi şi noutăţi în domeniu, dar şi începătorilor, care pot afla totul despre această zburătoare, capabilă să parcurgă fără întrerupere o distanţă de 1.000 km/zi, cu o viteză de circa 80 km/h.