Una din sursele importante de aprovizionare zilnică a românilor este piaţa, invadată în ultima vreme de produse agroalimentare provenite din import. Despre calitatea uneori îndoielnică a acestora s-a vorbit şi s-a mai scris, însă nimeni nu a reuşit să răspundă la întrebarea firească: unde sunt produsele ecologice româneşti?

Am aflat că acestea există, dar, nefiind subvenţionate de stat, au ajuns la mâna intermediarilor care deţin monopolul în pieţe, unde le vând cu preţuri de 3-4 ori mai mari faţă de cele de achiziţii. Aşa se explică drama cetăţeanului de rând, care din pensia şi salariul diminuate trebuie să suporte preţurile mari, "fără concurenţă", la produsele oferite de aceşti intermediari. Astfel s-a ajuns ca, în plin sezon, cireşele, căpşunile şi vişinile să fie vândute la preţuri de 6-8 lei/kg. Făcând o statistică a numărului de producători-vânzători din piaţa Aleşdului, am constatat că ei reprezintă cel mult 10% din numărul comercianţilor. Ne întrebăm: cum şi când guvernanţii vor pune capăt acestui sistem de jecmănire la vedere a populaţiei? Cum privesc şi ce fac autorităţile locale? Unde sunt inspectorii O.P.C.şi cum îşi îndeplinesc atribuţiile? Întrebări retorice, ale căror răspunsuri la aşteptăm de... 20 de ani!