Peste o sută de romi din Bihor au fost repatriaţi din Belfast, la sfârşitul săptămânii trecute, doar doi cetăţeni români decizând să rămână în Irlanda de Nord. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, operaţiunile de repatriere au început la data de 19 iunie şi s-au încheiat, conform planificării, în după-amiaza zilei de 26 iunie 2009, când au plecat ultimele 63 de persoane. În total, s-au întors în ţară 122 de cetăţeni români. Cei mai mulţi sunt romi cu domiciliul pe raza judeţului Bihor. În anul 2007, alţi peste o sută de cetăţeni români de etnie romă au fost urcaţi în avion de autorităţile din Irlanda şi trimişi acasă, tot în Bihor, în Tileagd, Batăr sau Vadu Crişului.

Romii care au părăsit Belfastul în urma atacurilor rasiste sunt întâmpinaţi în România de sărăcie, disperare, teamă şi ostilitate, comentează presa britanică de sâmbătă, care publică reportaje ample realizate în comunităţile româneşti de la Tileagd, Batăr sau Vadul Crişului. "The Guardian" descrie, în ediţia electronică de sâmbătă, localitatea Tileagd, unde au revenit unii dintre romii care au părăsit Belfastul, dar şi condiţiile precare de viaţă ale acestora în România. Unul dintre reprezentanţii primăriei locale, citat de ziar, afirmă că populaţia locală nu are relaţii "foarte prietenoase" cu comunitatea romilor, deoarece aceştia fură, deşi "sunt şi unii ţigani care sunt oameni buni". "Nu vor să muncească. Mai degrabă fură decât să muncească. Atunci când obţin slujbe, le părăsesc după câteva zile. Majoritatea părăsesc şcoala la 11 ani. Ştiu unul singur care a terminat liceul. A plecat în Marea Britanie. Oricum, asta spun părinţii, s-ar putea să fie în închisoare", adaugă acesta.
Totuşi, reprezentantul unei campanii de luptă împotriva discriminării afirmă că în România se manifestă mai degrabă ignoranţa decât rasismul activ, spre deosebire de Ungaria, unde romii sunt ţintele unor atacuri violente. Romii sunt prinşi într-un "cerc vicios: dacă nu au educaţie sau locuri de muncă, sigur că fură pentru a supravieţui - şi desigur că oamenii vorbesc despre criminalitatea în rândurile romilor", spune el. Chiar dacă sunt reticenţi să recunoască faptul că au revenit de la Belfast, romii spun că în Irlanda s-au bucurat de un tratament corect, chiar dacă acolo cerşeau. Cu toate acestea, reuşeau să câştige, într-o singură zi, mai mult decât cei 50 de euro pe care îi obţin ca ajutor lunar în România, unde spun că nu găsesc nimic de lucru. "Times" vorbeşte, în ediţia electronică de sâmbătă, şi despre sărăcia, disperarea şi condiţiile de viaţă "medievale" care îi aşteaptă pe romi în România, descriind o comunitate cu zeci de copii dezbrăcaţi, "unii dintre ei subnutriţi, toţi murdari" şi cai bătrâni şi obosiţi care trag căruţe. "Cât de îngrozite trebuie să fi fost familiile de romi din Belfast pentru a alege asta în locul vieţilor lor imperfecte din Irlanda de Nord?", se întreabă autorul reportajului. "Viaţa în Belfast era bună, am avut perioade chiar bune, dar nu pot risca viaţa familiei mele", afirmă unul dintre romii reveniţi deja în România, care spune însă că vrea să se întoarcă în Irlanda de Nord. El adaugă că Guvernul român nu face nimic pentru a-i ajuta, în timp ce politicienii din Irlanda de Nord le-au asigurat cazare temporară şi le-au plătit drumul până acasă. "Oamenii din Belfast au fost nemaipomeniţi, în timp ce Guvernul nostru nu a făcut nimic. Mergem acolo să muncim pentru că suntem săraci şi aici nu este nimic pentru noi", adaugă Florin Fekete. El spune că la Belfast chiriile sunt mici, permiţând închirierea unei locuinţe pentru 350 de lire pe lună, în condiţiile în care putea câştiga 45 de lire zilnic din vânzarea de ziare sau spălarea maşinilor, iar copiii puteau merge la şcoală. Conform "Times", romii din Batăr au plecat cu regularitate către Belfast timp de patru ani, stabilindu-se în Irlanda de Nord şi trimiţând apoi bani în România. Primarul din Batăr afirmă că "Belfastul este bun pentru Batăr" deoarece romii se întorc acasă cu suficienţi bani pentru a-şi cumpăra case, iar acest lucru contribuie la integrarea lor.

La solicitarea cotidianului "Crişana", purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, (MAE), Alin Şerbănescu, a precizat că operaţiunea de repatriere a cetăţenilor români s-a încheiat vineri, când au ajuns în ţară de la Belfast ultimele 63 de persoane. Dintre cetăţenii de etnie romă domiliciaţi în Bihor, 14 persoane sunt din Batăr. Unii dintre ei munceau de anul trecut în Irlanda de Nord, majoritatea la spălătorii auto sau ca distribuitori de ziare, în timp ce alţii abia ajunseseră în Belfast. Alţi romi care s-au întors în ţară la sfârşitul săptămânii trecute sunt din Salonta şi Talpoş. Dintre ei, cei mai mulţi sunt hotărâţi să plece înapoi în Irlanda de Nord, cu atât mai mult cu cât, susţin ei, autorităţile irlandeze le-au promis sprijin necondiţionat.