Muzica Militară a fost în sărbătoare, aşa cum se întâmplă în fiecare an, la 1 iulie. Istoria acestei aniversări începe în anul 1831, când, prin transpunerea în fapt a Regulamentului Organic, a fost reînfiinţată armata naţională, inclusiv "arma" muzicii mitare.

În arealul activităţilor ostăşeşti, muzica militară are un loc aparte, contribuind la imaginea armatei, prin aportul deosebit în cadrul festivităţilor şi ceremoniilor cu caracter militar, dar şi prin contribuţia adusă la desfăşurarea activităţilor culturale din unităţile militare şi de la nivelul garnizoanelor. La Beiuş, prima fanfară militară a fost înfiinţată la 9 octombrie 1921, la puţin timp după ce Beiuşul a trecut efectiv sub administraţia firească a statului român, cel care a dat urbei de pe Crişul Negru un nou statut şi un rol important în zonă, inclusiv prin înfiinţarea aici a unei puternice garnizoane militare. Atunci, prin grija locuitorilor Beiuşului, au fost adunate fondurile necesare înfiinţării "orchestrei militare" a Regimentului de Infanterie 101-102 "Dr. Ciordaş". Mai toţi beiuşenii ştiu că, indiferent de anotimp sau de condiţiile meteorologice, la toate ceremoniile din urbe a cântat fanfara militară. Deşi a fost oficial desfiinţată în anul 1995, fanfara militară beiuşeană şi-a contituat activitatea sub tutela Cercului Militar, graţie conducerii acestei instituţii, dar şi dăruirii şi pasiunii unor rezervişti precum: Boldiş Zoltan, Traian Buran, Panfil Buran, Stelică Burcea, Ionel Georgescu, Vasile Gale, Vasile Olăeru, Marcel Parfene, Stelu Pascariu, Luca Pavel, Constantin Sava, Miron Traşcă şi Constantin Voinea. Acestora şi tuturor celorlalţi, pe care nu i-am pomenit aici, noi, beiuşenii, concitadinii lor, le mulţumim şi le urăm tradiţionalul "La mulţi ani!"