Institutul pentru Promovarea Democraţiei (IPPD) a efectuat anul acesta un studiu care a avut ca punct central alegerile locale. Conform specialiştilor organizaţiei, cotidianul Crişana a oferit cea mai bună vizibiltate pentru candidaţii la alegeri.

Ieri, la Hotelul Continental, a avut loc o masă rotundă cu tema "De la campanie la vot", întâlnire la care s-au prezentat concluziile unui studiu făcut pe câteva capitole distincte, "Contextul politic al alegerilor locale", "Reflectarea campaniei electorale în mass-media locală" şi "Observarea procesului electoral". Alături de specialiştii care s-au ocupat de proiect, Cristina Matiuţa, Daniela Ortner, Gabriela Goudenhooft, Ioan Laza, Marius Tătar şi Octavian Haragoş, la întâlnire au mai participat şi Mariana Caciora, din PSD, Szabo Odon, de la UDMR, Francisc Hatnazi, de la PRM, şi Csomortany Istvan, de la PPMT, precum şi reprezentanţi ai presei, ai organizaţiilor neguvernamentale şi studenţi ai Universităţii din Oradea.

Crişana, peste Jurnalul Bihorean

"Contextul Politic al alegerilor locale" a fost prezentat de Marius Tătar, asistent universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Oradea. Conform acestuia, prezenţa la votul pentru alegerile locale a fost impulsionată, pe de o parte, de protestele împotriva Guvernului de la începutul anului, iar pe de altă parte, de tăierile salariale consistente şi implicit de faptul că mulţi au rămas fără locuri de muncă, lucru care i-a făcut să "conştientizeze că politica este relevantă şi că ea le poate decide condiţia socială şi nivelul de trai". În ceea ce priveşte reflectarea campaniei electorale în mass-media locală, Daniela Ortner a făcut o analiză comparativă între principalele mijloace media din Bihor, cotidianele Crişana, Jurnalul Bihorean şi Bihari Naplo, săptămânalul Bihoreanul şi postul de televiziune TVS. Potrivit acesteia, cele mai multe materiale din campania electorală au fost publicate în ziarul Crişana (32%), urmând Jurnalul Bihorean (29%), Bihari Naplo (28%) şi Bihoreanul (11%). Un alt criteriu important în ceea ce priveşte vizibilitatea articolelor este pagina pe care acestea au apărut. "Atunci când se doreşte accentuarea unei ştiri sau a unei teme, aceasta este plasată pe pagina mai valoroasă din cuprinsul unui ziar. Cele mai importante sunt, aşadar, prima şi ultima pagină", a explicat Daniela Ortner. Din acest punct de vedere, cele mai multe articole publicate pe prima şi ultima pagină au apărut în Crişana (13 pe prima pagină şi 3 pe ultima pagină). Crişana este urmată de Jurnalul Bihorean şi Bihari Naplo (3 pe prima pagină şi nici unul pe ultima pagină) şi de Bihoreanul, cu un singur articol pe ultima pagină. Un alt criteriu enunţat de specialişti este cel al articolelor de acuzaţii şi critici, confruntarea, acolo unde Crişana şi Jurnalul Bihorean sunt la egalitate (47%), urmate de Bihari Naplo şi Bihoreanul, cu câte 3%. "Ca o concluzie, cotidianul Crişana a reuşit să acorde cea mai mare vizibilitate în campania electorală pentru alegerile locale", a sus Daniela Ortner.

Probleme la secţiile de vot

Gabriela Goudenhooft, lector la Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţe ale Comunicării, a prezentat problemele cu care s-au confruntat observatorii IPPD la alegerile locale. Prima dintre ele a fost acreditarea, acolo unde la început au fost respinşi pentru că în Legea 370 pe 2004 scrie că pot fi observatori doar reprezentanţii "organizaţiilor neguvernamentale, care au principal obiect de activitate apărarea drepturilor fundamentale ale omului". "Ceea ce este un nonsens pentru că nicio organizaţie neguvernamentală nu are doar acest obiect de activitate şi, în plus, ar fi penibil să nu fie acreditată o organizaţie care are ca principal obiect tocmai supravegherea alegerilor libere", a spus cercetătoarea Gabriela Goudenhooft. Acest paragraf a fost însă speculat de reprezentanţii celorlalte partide care au votat împotriva prezenţei observatorilor IPPD în secţiile de votare. "Ulterior am aflat adevăratul motiv pentru care am fost respinşi, care, de altfel, ne-a pus pe gânduri. Fiecare dintre cei care au votat au crezut că suntem observatorii celuilalt partid, ceea ce înseamnă că există o practică în această privinţă şi că există observatori care sunt paravane pentru anumite partide politice", a spus Goudenhooft. În cele din urmă cererea le-a fost aprobată la nivel central, dar la secţiile de votare s-au trezit cu alte probleme. "Unii preşedinţi ai acestor secţii ne-au cerut tot felul de acte în plus, care nu erau prevăzute în lege. După ce s-a rezolvat această problemă le-am solicitat unora dintre şefii birourilor electorale să dea jos reclamele candidaţilor care erau la mai puţin de 500 de metri de secţia de votare. La unii am găsit înţelegere, dar alţii au spus că nu intră în atribuţia lor, ci a partidelor", a mai povestit cercetătoarea care a spus că problema care a dus la aceste situaţii a fost slaba instruire a şefilor birourilor electorale. Studiul întreprins de IPPD a fost finanţat în cadrul unui proiect intitulat "Pentru alegeri locale corecte şi transparente", prin intermediul Fondului pentru Inovare Civică şi a fost finanţat de Petrom şi Raiffeisen Bank. IPPD este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, creată, în 2011, de profesori universitari şi experţi şi are ca obiectiv monitorizarea şi sesizarea deficienţele democraţiei atât la nivel local, naţional, cât şi la nivel european şi a înainta soluţii pentru o guvernare mai bună, în care drepturile fiecărui individ să fie respectate.