Conducerea Consiliului Judeţean Bihor a decis să ofere 90.000 de euro unor firme din Bucureşti pentru a trasa principalele linii de dezvoltare a judeţului. Lipsiţi de viziune, liderii CJ au găsit soluţia pentru a îndrepta acest handicap politic, plătind din bani publici firme care să elaboreze studii care să le spună care sunt priorităţile acestui judeţ.

Ieri, printre extrem de puţinele întâlniri cu mass-media a celor doi lideri USL de la Consiliul Judeţean Bihor, s-a anunţat public demararea oficială a  proiectului "Elaborarea strategiei pentru dezvoltarea durabilă a judeţului Bihor, pentru perioada 2014-2020".  Conducerea CJ Bihor a decis să cheltuie din banii publici 90.0000 de euro pentru un contract de prestări servicii, încheiat cu o asociere de firme din Bucureşti - RomActiv Business Consulting şi GEA Strategy&Consulting SRL, care s-a angajat ca, în şase luni, să prezinte o strategie de dezvoltare durabilă a judeţului, în perioada 2014-2020.  Aceste firme au câştigat anul trecut o licitaţie, însă de atunci şi până acum au trebuit soluţionate contestaţiile. Mai marii CJ Bihor au vorbit de o totală transparenţă în ce priveşte elaborarea acestui document, însă, întrebat despre lista cu priorităţile investiţionale ale judeţului pentru următorii şase ani, preşedintele CJ, Cornel Popa, a refuzat să facă publice măcar câteva dintre proiectele pe care instituţia care o reprezintă le consideră de strictă importanţă pentru judeţ. Prezenţi la conferinţa de presă de ieri, cei doi reprezentanţi ai firmelor selectate să elaboreze această strategie au vorbit şi ei, mai mult generalităţi, fără a puncta care ar fi strategia de dezvoltare, motivând că abia acum se vor apuca de lucru, deşi de la demararea procedurilor de licitaţie şi până acum, au avut timp suficient să-şi facă o idee despre problemele majore ale judeţului. Astfel, potrivit lui Robert Pavelescu, reprezentantul firmei RomActiv Business Consulting elaborarea strategiei presupune trei etape. Până la mijlocul lunii iunie va avea loc o analiză social-economică a situaţiei existente în Bihor, urmând să fie formate patru grupuri de lucru, pe diferite domenii. În a doua etapă se va trece la elaborarea efectivă a strategiei, astfel că până la mijlocul lunii iulie se va prezenta o primă formă a documentului, iar varianta finală va fi gata în septembrie. De asemenea, în tot acest timp, consultanţii au precizat că vor avea loc dezbateri publice, unde bihorenii vor putea să-şi exprime punctele de vedere. "Pornim de la un schelet cu nouă puncte, iar în şase luni vom oferi o strategie de dezvoltare cooerentă a judeţului Bihor. Vom avea o listă cu proiecte care va fi prioritizată şi vom indica, inclusiv, sursa de finanţare", a subliniat Robert Pavelescu.

Strategii peste strategii... sterile

Judeţul a mai avut pentru perioada 2007 - 2013, un plan de dezvoltare durabilă întocmit în colaborare cu Universitatea din Oradea - Facultatea de Ştiinţe Economice, însă, potrivit lui Ioan Mang, nimeni nu a ştiut despre acest document. "Noua strategie trebuie să îmbine necesităţile judeţului cu propunerile USL în campania electorală. Stadiul actual de dezvoltare a judeţului este nesatisfăcător. Constatăm o dezvoltare neuniformă a judeţului, nu trebuie polarizat totul în jurul Oradiei. Toţi fac naveta la Oradea. În judeţ trebuie să investim în platfome industriale în zonele dezindustrializate", a precizat Mang. Acest pan local de dezvoltare vine în perspectiva regionalizării, însă preşedintele CJ Bihor a ţinut să precizeze că, momentan, vorbim de proiectele judeţului, deşi, doar în urmă cu câteva săptămâni, prezent la Oradea, vicepremierul Liviu Dragnea amintea şefilor de judeţ că trebuie să întocmească proiecte regionale. De asemenea, i s-a reamintit lui Cornel Popa că Bihorul, fiind judeţ de graniţă, poate beneficia de o serie de fonduri transfrontaliere, astfel că trebuie să se ţină cont şi de astfel de proiecte, nu doar de cele strict locale. Vorbind de dezvoltarea turistică, aceasta ar putea fi grav ameninţată de proiectul concesionării pentru exploatarea gazelor de şist. Popa a subliniat faptul că va "apăra cât va putea Bihorul de aceste lucrări", deşi colega sa de partid, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, declara că o astfel de investiţie ar genera locuri de muncă în Bihor.