Amintirea semnării în urmă cu 71 de ani a Dictatului de la Viena şi a consecinţelor dramatice pentru populaţia din zona cedată a rămas vie în conştiinţa românilor, dovadă stă faptul că şi ieri, ca în fiecare an, acest moment dramatic petrecut pe data de 30 august este marcat printr-o serie de manifestări culturale.

Ieri, în Sala Mare a Primăriei Oradea, a fost organizată o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema "1940 - Dictatul de la Viena în istoria şi mentalul românilor", la care au luat parte istorici, dar şi cei care au trăit efectiv acele momente crunte. La organizarea acestei acţiuni şi-au dat concursul Departamentul de Istorie din cadrul Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii din Oradea, Protopopiatul Ortodox Oradea, Asociaţia Naţională a Cavalerilor de Clio şi Uniunea "Vatra Românească" - Filiala Bihor. Prin semnarea odiosului dictat, Ungaria a primit 43.492 km² din teritoriul naţional român, cu o populaţie estimată atunci la circa 2.600.000 locuitori, dintre care în jur de 1.300.000 români, 960.000 maghiari, restul fiind evrei, germani, slovaci şi alte naţionalităţi. Evenimentele care au precedat acest moment, dar şi ce a urmat, începând cu 30 august 1940, au fost evocate într-o serie de lucrări susţinute de 12 istorici şi oameni de cultură orădeni şi din ţară. Cel care a deschis seria de comunicări a fost reputatul istoric, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, care a vorbit despre contextul internaţional în care a fost impus "arbitrajul" de la Viena. Conf. univ. dr. Gabriel Moisa a subliniat faptul că, premergător anului 1940, pe teritoriul României au avut loc mai multe acţiuni revizioniste. "Încă din 1938 Budapesta a intensificat acţiunile de sabotaj. Pe teritoriul României au fost sesizate mai multe nuclee teroriste. La Oradea a fost un centru de coordonare a unei astfel de activităţi", a precizat Gabriel Moisa. Momentul 30 august 1940 a fost rememorat şi prin prisma amintirilor unui om care a trăit acele evenimente. "Nicolae Jiga se afla în acel moment la Cluj. În memoriile sale scrie despre primele trei zile ce au urmat dictatului, când clujenii au ieşit pe străzi şi la bătaia clopotelor toţi îngenuncheau", a precizat prof. univ. dr. Mihai Drecin. Dramele românilor au fost punctate de prof. Ilie Şandru, care a subliniat umilinţele la care au fost supuşi locuitorii zonelor cedate. "Prima victimă a armatei maghiare a fost biserica. S-a tras cu tunul în aceste instituţii identitare româneşti, iar în unele cazuri enoriaşii români au fost siliţi să-şi dărâme propriile lăcaşe de cult. Au fost rase 25 de biserici", a precizat Ilie Şandru. În a doua parte a sesiunii, au fost prezentate patru volume: "Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii" - ediţie îngrijită de Vilică Munteanu, Ioan Lăcătuşu; "1940 - Drama românilor bihoreni sub administraţia horthystă (1940-1944). Comunicări şi documente" - ediţie coordonată de dr. Constantin Moşincat; "Teroare în Ardeal", vol. III, autor, Constantin Moşincat; "Iredenta maghiară la graniţa de vest a României", autor, col. r. dr. Constantin Moşincat.

Evenimentul de ieri s-a încheiat la Mănăstirea "Sfânta Cruce", unde a avut loc un parastas în memoria martirilor, expulzaţilor şi deportaţilor din Ardealul ocupat de trupele maghiare horthyste.