Pe data de 30 august, acum 72 de ani, Dictatul de la Viena pecetluia o mare nedreptate săvârşită poporului roman. Prin actul impus de Hitler, după o asiduă politică revizionistă ungară, România pierdea 43.492 km² din teritoriul naţional.

Ieri, s-au împinit 72 de ani de la momentul în care, în mod arbitrar, Transilvania de Nord a fost desprinsă din trupul ţării şi cedată Ungariei horthyste. Consecinţele pentru populaţia română au fost nefaste, atât pentru miile de refugiaţi, care au fost nevoţi să-şi părăsească casele şi pământurile, dar mai ales pentru românii care au rămas pe loc şi care au îndurat teroarea horthystă, care a culminat cu execuţiile de la Ip, Treznea, Camăr, Moisei, Mureşenii de Câmpie etc. Astfel,  momentul 1940 a fost  marcat ieri, printr-o nouă sesiune de comunicări ştiinţifice. Seria manifestărilor a debutat cu parastasul în memoria martirilor, expulzaţilor şi deportaţilor din Ardealul ocupat de trupele maghiare hortyste după 5 noiembrie 1940. Momentul comemorativ s-a desfăşurat la Biserica Militară. La deschiderea oficială a sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice cu tema "1940 - Consecinţele Dictatului de la Viena", care s-a desfăşurat în Sala Mare a Primăriei Oradea, au luat parte prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, respectiv secretarul Municipiului Oradea, Ionel Vila. "Apreciez acest set de manifestări. Momentul 1940 trebuie să rămână viu în memoria românilor, pentru a nu se mai repeta aceste tragedii", a precizat Ionel Vila. În deschiderea evenimentului au mai luat cuvântul col. r. dr. Constantin Moşincat, preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de CLIO, prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prorectorul Universităţii din Oradea, respectiv conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării. "Momentul 1940 a adus suferinţă şi tristeţe naţiunii române. Am pierdut tot ce am înfiinţat în 1918. Asemenea momente ar trebui să fie un pretext de reflexie pentru întreaga clasă politică. E un exemplu cum obiective majore ale patriei se prăbuşesc după greşelile politicienilor", a precizat prof. univ. dr. Sorin Şipoş. Printre invitaţi, în sală s-au mai aflat comandantul Garnizoanei Oradea, col. Grigore Morar, şeful Statului Major al Centrului Militar Judeţean Bihor, lt. col. Hrîncă Ioan, gl. mr. (r) Lungu Corneliu, col. (r) Tatar Zoltan, col. (r) Ştefănescu Neculai, col. (r) Crişan Vasile. În prima parte, moderatorul comunicărilor a fost prof. univ. dr. Mihai Drecin, iar în partea a doua, moderator a fost prof. univ. dr. Ion Zainea. Printre comunicările care au fost susţinute se numără „Problematica Dictatului de la Viena şi a consecinţelor sale asupra românilor. O prioritizare a cercetării Centrului European de Studii Covasna-Harghita" (dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Vasile Stanciu), "Atrocităţile horthyste de la Cosniciu de Sus" (pr. Octavian Dorel Rus), "Din suferinţele Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei şi Bihorului în perioada dictaturii horthyste după 30 august" (pr. dr. Mircea Ghitea, prof. Ioan Aurel Popovici), "Dictatul de la Viena. Documente şi imagini" (dr. Bujor Dulgău) etc. "Felicitări organizatorilor acestui eveniment. Însă nu trebuie să uităm că în satul Livada, în 1940, întreaga populaţie a fost evacuată forţat. Termenul de evacuare a fost de 48 de ore. În schimb, în 1944, armata horthystă s-a retras în luni. Părinţii mei, cu cele două surori ale mele, de 3 ani şi cealaltă de şase săptămâni, au fost scoşi din sat cu jandarmii şi toată agoniseala de-o viaţă a fost distrusă. Au fost alungaţi numai cu hainele de pe ei", ne-a relatat Ioan Chivari, din experienţa familiei sale din Livada. Unul dintre organizatorii evenimentului, col. r. dr. Constantin Moşincat, preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de CLIO, a declarat că toate comunicările susţinute în cadrul sesiunii vor fi publicate într-un volum, anul viitor. Aşa s-a întâmplat şi cu acele susţineri publice de anul trecut, ieri, având loc şi lansarea cărţii "Dictatul de la Viena în istoria şi mentalul românilor", care a reunit comunicările de anul trecut.