29 iulie - Ziua Imnului Naţional al României
"Acest cântec revoluţionar a izbucnit ca o flacără aprinsă"
După Revoluţia din Decembrie 1989, Parlamentul ţării a hotărît ca în fiecare an, la 29 iulie, poporul şi armată română să sărbătorească Ziua Imnului Naţional al României. Cu acest prilej, l-am rugat pe col. (r) Ştefan Neagoe, preşedintele Organizaţiei Judeţene Bihor a UNCMRR din MApN, să sublinieze, în câteva cuvinte, semnificaţia acestui eveniment.
- Pentru început, dle colonel, v-am ruga să faceţi câteva referiri cu privire la ceea ce a reprezentat şi reprezintă imnul naţional pentru poporul român şi armata sa.
- De la bun început, doresc să precizez că nemuritoarele versuri, "Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte", scrise în urmă cu 156 de ani, de poetul patriot şi revoluţionar Andrei Mureşanu, au devenit, după revoluţia din 1848, simbol naţional, prin rolul jucat în conştiinţa poporului român, şi a avut o mare influenţă în lupta românilor transilvăneni şi bănăţeni pentru unirea lor cu Patria-mamă, deziderat ce s-a realizat la 1 Decembrie 1918, prin Marea Unire de la Alba Iulia. Acest cântec revoluţionar a izbucnit ca o flacără aprinsă, prin puterea sfântului duh românesc, în toate cele o sută de mii de inimi de români veniţi din toate colţurile ţării la Alba Iulia. Ei cântau într-un singur glas: "Deşteaptă-te, române" şi strigau "Vrem să ne unim cu Ţara"! În prezent, Imnul naţional al României, consfinţit prin constituţia ţării, reprezintă simbolul unităţii, al identităţii istorice şi culturale, al demnităţii şi onoarei poporului român, şi de aceea îl sărbătorim cu stimă şi respect, ca zi de sărbătoare a poporului român.
- Dle colonel, cum a fost caracterizat de românii transilvăneni poetul revoluţionar Andrei Mureşanu şi ce au reprezentat aceste versuri pentru ei?
- Andrei Mureşanu, prin versurile poemului "Deşteaptă-te, române", era şi a fost glasul suferinţei transilvănene şi al românilor rupţi de patria lor mamă. De-aici, şi adevărul versurilor sale, prin forţa lor magică şi nemurirea lor revoluţionară. "Deşteaptă-te, române" a fost şi este un imn de mare prospeţime, de optimism luminat şi de neîndoielnică credinţă în ivirea zorilor care trebuiau să aducă eliberare, dreptate şi, în primul rând, îndeplinirea visurilor milioanelor de români din Transilvania de a se uni cu Ţara, Patria-mamă. "Deşteaptă-te, române", cu titlul original "Un răsunet", este o chemare menită să răsune fără încetare în conştiinţa românească, pentru a o ţine trează, căci orice somn e "de moarte". Ea a fost cântată de toate generaţiile de la 1848 încoace - şi tot aşa este cântată şi iubită şi astăzi. De aceea, transilvănenii şi bănăţenii au văzut în Andrei Mureşanu, şi înainte de Unire, conştiinţa lor şi purtătorul mesajului lor sfânt de unire.
- Dle colonel, în încheiere, cum consideraţi că trebuie să se comporte orice cetăţean român atunci când, la unele ceremonii, se intonează Imnul naţional al României?
- Aş dori să fiu foarte bine înţeles în ceea ce voi relata în continuare. Nu doresc, departe de mine gândul, să dau lecţii de conduită şi comportament faţă de simbolurile naţionale - drapelul de stat, Imnul naţional. Dar este de neconceput ca un act normativ, cum este Regulamentul onorurilor şi ceremoniilor militare, aprobat de C.S.A., să fie nu fie respectat în totalitate, în special articolul 30, care prevede: "În cadrul ceremoniilor militare, pe timpul intonării Imnului naţional al României, precum şi la apropierea Drapelului de luptă, militarii salută (cei aflaţi în formaţie luând poziţia "drepţi"). Persoanele civile aflate la ceremonial trebuie să acorde respectul cuvenit pe timpul intonării Imnului naţional, prin ducerea braţului drept cu palma la piept în dreptul inimii. Dacă se impune, la aceste ceremoniale, persoanele civile participante la activităţi pot fi atenţionate de către conducătorii ceremoniilor militare să aibă o comportare demnă, să se ridice în picioare, când festivităţile se desfăşoară în săli sau pe stadioane, iar bărbaţii, să-şi descopere capul" (art. 30 - integral). Am convingerea că, în timp, prevederile de mai sus vor fi respectate în totalitate, dând, în acest fel, respectul cuvenit Imnului naţional al României. Şi mi-aş permite să mai fac o recomandare, cu stimă şi respect pentru cadrele didactice din licee şi şcoli, ca, atunci când se intonează Imnul naţional, şi ei, şi elevii sau studenţii lor să pună palma dreaptă pe inimă şi să simtă că sunt cu adevărat români.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.