După cum se ştie, după revoluţia din decembrie 1989, Parlamentul României a hotărât ca, în fiecare an, pe 26 iunie, să se sărbătorească Ziua Drapelului naţional. Cu acest prilej, ne-am adresat dlui col (r) Ştefan Neagoe, preşedintele Organizaţiei Judeţene a U.N.C.M.R.R. din M.Ap.N., pentru a ne vorbi despre însemnătatea acestei sărbători naţionale a poporului român. - Stimate domnule colonel, pentru început vă rog să precizaţi, pe scurt, ce semnificaţii are această sărbătoare a Drapelului naţional pentru români. - Sărbătorirea simbolurilor poporului şi statului român - drapelul naţional, stema ţării, imnul naţional - este o mare datorie patriotică şi cetăţenească, pentru că ele exprimă dintotdeauna respectul faţă de valorile României, dragostea de patrie a românilor, unitatea naţională, independenţa şi integritatea statală. Drapelul, stema şi imnul naţional i-au unit şi îi unesc pe toţi românii din ţară şi de pretutindeni, oriunde s-ar afla, şi ele sunt însemne durabile ale identităţii istorice şi culturale, ale demnităţii şi onoarei poporului român şi armatei sale. - Ce reprezintă pentru ţară, pentru poporul român şi armata sa, drapelul naţional? - Aşa cum subliniam mai înainte, drapelul naţional constituie, alături de celelalte simboluri, un însemn naţional prin care este reprezentată individualitatea şi suveranitatea unei naţiuni. Pentru statul român, tricolorul este simbolul fiinţei sale istorice, al situaţiei pe care şi-a dobândit-o în mijlocul celorlalte state şi al prestigiului de care se bucură, fiind simbolul mărimii naţionale. Pentru armata română, steagul este simbolul datoriei, sub imboldul căruia se îndreaptă aspiraţiile acelora care luptă sub faldurile lui, "icoana patriei şi religia sfântă." - Domnule colonel, cum aţi caracteriza cele trei culori ale drapelului naţional? - Se presupune că steagul tricolor are origine populară şi că roşul este simbolul măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii; el simbolizează sângele vărsat în lupte, puterea de viaţă şi energia strămoşească a înaintaşilor. Galbenul este simbolul forţei, bogăţiei şi purităţii, el reprezintă holdele de grâu din timpul verii. Albastrul reprezintă aerul, cel mai nobil element, după foc, şi simbolizează buna-credinţă a poporului român. Îmbinarea armonioasă a celor trei culori reprezintă statul român în relaţiile sale cu celelalte state ale lumii. Drapelul tricolor duce pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului pământesc dorinţa poporului român de a-şi afirma deplina independenţă şi suveranitate şi de a avea relaţii bazate pe stimă, încredere şi respect reciproc cu toate popoarele iubitoare de pace şi libertate ale lumii. - Ce recomandări aţi face, dle colonel, reprezentanţilor instituţiilor care au obligaţia, prevăzută de lege, să aroboreze drapelul naţional? - După cum aţi spus şi dumneavoastră, există o lege în acest sens, ca fiecare conducător să vegheze ca la instituţia ce-o reprezintă - prefecturi, primării, şcoli, licee, instituţii culturale (teatre, muzee etc.), unităţi militare, sedii ale partidelor şi altele, stipulate în lege, să fie arborat drapelul naţional. Este de neînţeles cum pot fi atât de nepăsătoare şi indiferente unele personalităţi din conducerea unor instituţii pe ale căror sedii pe care le conduc nu este arborat drapelul naţional, iar la unele, deşi există, el este fie decolorat şi neschimbat de ani în şir. Vina o poartă, însă, şi cei care trebuie să-i trezească la realitate pe toţi aceia care sfidează legea şi să-i tragă la răspundere. - În încheiere, dle colonel, ce măsuri consideraţi că ar trebui întreprinse ca la sărbătorile naţionale, aşa cum este Ziua Drapelului naţional, să participe cât mai mulţi cetăţeni, alături de autorităţile locale? - În primul rând, nu doresc să dau lecţii nimănui, dar cred că autorităţile abilitate cu organizarea ceremonialului la zilele naţionale să comunice cu 3-4 zile înainte în toate ziarele locale programul manifestărilor respective - iar instituţiile culturale, prin reprezentanţii lor, să ia parte la ele împreună cu cât mai mulţi tineri, nu aşa cum a fost, de exemplu, în 9 mai, unde nu a fost prezent nici un elev, de la nici o şcoală sau liceu, deşi nu era vacanţă. Faptul a fost sesizat şi de autorităţile locale. Consider, de asemenea, că şi posturile de televiziune locale ar trebui să difuzeze 1-2 minute de secvenţe filmate la aceste ceremoniale, să nu aştepte invitaţii speciale, dacă simt că sunt români cu adevărat!