În acest sfârşit de săptămână, la Oradea, a avut loc deschiderea Anului cercetăşesc. Aflat la a doua ediţie în urbea de pe Criş, acest eveniment a reunit peste 130 de membri cercetaşi din oraşele Cluj-Napoca, Arad, Timişoara şi, bineînţeles, Oradea. Organizaţia Naţională Cercetaşii României, cel mai mare ONG al tinerilor din ţară şi membru cu drepturi depline al mişcării internaţionale de cercetaşi "SCOUT", numără peste 2.500 de membri în 64 filiale din toată ţara. O.N.C.R. a organizat, vineri seara, festivitatea de deschidere a Anului cercetăşesc la Oradea. "Suntem mulţumiţi de numărul participanţilor şi de devotamentul şi interesul manifestat faţă de acest eveniment", ne-a declarat Adrian Şuhania, preşedintele O.N.C.R. Oradea. "Tinerii cercetaşi au fost încântaţi de proba "Treasure hunt" (căutarea comorii), în care ei au avut de urmat un traseu pentru descoperirea comorii şi, în acelaşi timp, să înveţe cât mai multe despre oraşul nostru", a continuat Şuhania. Programul a continuat cu ateliere de creaţie desfăşurate la Cetatea Medievală, unde micii cercetaşi au putut să îşi dezvolte spiritul artistic, iar seara, toţi membrii s-au strâns cu mic cu mare în jurul focurilor de tabără, cântând acompaniaţi în acorduri de chitară.

În ultima zi a lunii octombrie, dată care coincide cu sărbătoarea de Halloween, mai multe unităţi de învăţământ din Oradea au organizat spectacole, întreceri şi concursuri de tot felul. Printre acestea s-au numărat Grupul Şcolar "Andrei Şaguna", Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul", Liceul Teoretic "Aurel Lazăr" etc., pentru care sărbătoarea de Halloween a devenit deja o tradiţie.

Începând de luni, Drumul Naţional 1, porţiunea care tranzitează judeţul Bihor, este monitorizat cu patru camere video, aparatele funcţionând 24 de ore din 24. Potrivit conducerii IPJ Bihor, primele două aparate radar de acest fel, instalate în Sânmartin, şi-au dovedit eficacitatea, de la punerea lor în funcţiune în localitate nefiind înregistrat niciun accident grav.

În urmă cu un an, la şedinţa comună româno-ungară de la Sibiu se decidea amplasarea unei statui a mitropolitului Andrei Şaguna la Gyula, dar din cauza presiunii făcute de extremiştii din Garda Maghiară, în majoritatea ziarelor din Budapesta mitropolitul român Andrei Şaguna a fost prezentat ca fiind un înverşunat antimaghiar. Partidele extremiste şi o bună parte a presei au afirmat că în Ungaria o statuie a lui Andrei Şaguna nu are loc. Reacţiile negative ale extremiştilor maghiari au fost încurajate şi de un comunicat al Uniunii Mondiale Maghiare care a cerut să se boicoteze inaugurarea unei statui a mitropolitului ortodox Andrei Şaguna pe teritoriul Ungariei.