11 septembrie 2001. 11 martie 2004. Ziua de 11 a devenit, deja, un simbol al morţii. Al Qaida a însângerat această dată din calendar, aducând, în sufletul întregii omeniri, teroarea. În numele războiului sfânt- Jihadul - extremiştii arabi au îndoliat o lume întreagă, lăsând, fără cuvinte, întreaga comunitate internaţională, care nu mai ştie la ce anume se poate aştepta în perioada următoare. La fix doi ani şi jumătate de la distrugerea World Trade Center - simbol al Lumii Noi- a venit rândul Spaniei să plătească tribut terorismului. Pentru americani, spanioli şi, din păcate, şi pentru noi, românii, data de 11 va rămâne o zi neagră, o zi a durerii, ziua în care rudele sau prietenii noştri şi-au pierdut viaţa, departe de casă, în căutarea unui trai mai bun. Astfel, întreaga lume va simţi de acum încolo, la fiecare şase luni, groază şi neputinţă, teama că astfel de lucruri se pot întâmpla din nou, nu se ştie când şi, mai ales, unde? Doliu naţional pentru români Ziua de 14 Martie a fost declarată oficial zi de doliu naţional, în memoria românilor care şi-au pierdut viaţa în atentatele teroriste de la Madrid. Posturile de radio şi televiziune şi-au modificat grilele de program, au fost anulate toate spectacolele, meciurile de fotbal, iar instituţiile publice, administraţiile locale, unităţile militare, instituţiile de învăţământ, gările şi spitalele au avut obligaţia de a arbora steagurile în bernă. Prin aceste gesturi, întreaga ţară a ţinut să îşi exprime compasiunea faţă de familiile românilor nevinovaţi, care au căzut victime atacurilor din 11 Martie. Bilanţul morţii Bilanţul provizoriu al victimelor, dat publicităţii de către oficialităţile spaniole, arată că opt români şi-au pierdut viaţa, 12 au fost daţi dispăruţi şi aproximativ 80 sunt răniţi. România a suferit astfel, cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti de la Revoluţia din 1989 încoace. Românii, plecaţi în Spania la muncă, aveau vârste cuprinse între 26 şi 45 de ani, şi au murit pentru că încercau să-şi asigure lor şi rudelor din ţară, un trai decent. Din fericire, Bihorul nu a suferit încă nici o pierdere, existând totuşi o orădeancă pe lista celor dispăruţi. În Municipiul Oradea, unele instituţii au arborat steagurile, făcând, astfel, front comun cu întreaga Europă şi cu întreaga lume, în lupta împotriva terorismului. Printre instituţiile care au respectat ziua de doliu naţional se numără Poliţia Municipiului Oradea, Prefectura, Primăria sau Direcţia Finanţelor Publice Bihor, precum şi numeroase licee şi grădiniţe. De asemenea, zeci de credincioşi au luat parte la serviciile religioase, rugându-se, alături de preoţii orădeni, pentru pomenirea celor dispăruţi şi pentru însănătoşirea celor răniţi. Nouă ne pasă! Mii de oameni din întreaga lume, mişcaţi de aceste evenimente tragice, au participat la manifestări antiteroriste, au depus coroane, au aprins lumânări, în dorinţa de a-şi exprima compasiunea şi , în acelaşi timp, indignarea faţă de masacrul de la Madrid. Cu toate astea, unora dintre noi, a doua naţiune ca număr de morţi, nu le-a păsat. Deşi guvernul a decretat această zi ca fiind una de doliu naţional, la sediul din Oradea al partidului politic aflat la putere, nu exista nici un semn care să arate că cei care ne conduc ar fi mişcaţi de tragedia care a căzut, ca un trăznet, peste România. Nici pe membrii Partidul Democrat nu i-a lăsat inima să iasă din casă într-o zi de Duminică, şi să se alăture printr-un simplu gest, durerii unor semeni de-ai lor. Deşi se spune că necazul îi uneşte pe oameni, iată, sunt unii care, fără nici o mustrare de conştiinţă, rămân mai mult decât nepăsători? În ceea ce îi priveşte pe bunii noştri conaţionali, maghiarii, nici ei nu s-au sinchisit să arboreze drapelul. Probabil au uitat de doliu din cauza febrilelor pregătiri pentru ziua de azi când, cu cocardele roş-alb-verde agăţate de rever, purced cu mic, cu mare, să-şi sărbătorească propriii eroi. În ceea ce-i priveşte pe ?civicii? maghiari, aceştia au ?respectat?, prin ignoranţă, doliul naţional al românilor: au rămas fideli programului ante-stabilit de proslăvire a eroilor Revoluţiei maghiare paşoptiste, rugându-se pentru memoria lor în biserica Reformată din Rogerius şi depunând coroane. La Universitate, drapelul naţional era sublim, dar lipsea cu desăvârşire? O altă instituţie care avea obligaţia să pună drapelul în bernă, dar care s-a făcut că nu vede şi nu aude, este Universitatea Oradea. Cu toate că şi-a făcut un obicei de a se ?lăuda? cu ?europaneitatea? sa, conducerea Universităţii n-a catadicsit să respecte durerea sutelor de români care şi-au pierdut rudele şi prietenii în groaznicul atentat de la Madrid. Astfel că poarta Universităţi arăta, ieri, în zi de doliu naţional, impersonală şi imperturbabilă, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat? Ambasada României la Madrid menţine permanent legătura cu autorităţile spaniole pentru identificarea şi acordarea de sprijin cetăţenilor români aflaţi la Madrid şi care au suferit în urma atentatelor care au avut loc joi, 11 martie. Persoanele care doresc să afle informaţii despre situaţia rudelor sau prietenilor aflaţi la Madrid pot suna la: - Direcţia Relaţii Consulare din cadrul MAE, tel: 021-231.93.55; 021-231.93.56; 021-231.93.58; - Ambasada României la Madrid, tel: 0034 91 350 44 36; 0034 91 359 78 95.