"Cum e turcul şi pistolul" spune o vorbă românească ce înseamnă că aşa cum este omul, aşa sunt şi faptele lui. În Turcia s-a inaugurat ieri un tunel submarin pe sub strâmtoarea Bosfor, iar în România trec decenii la rând fără a se finaliza o autostradă.

Şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Narcis Neaga, a anunţat ieri că "fosta autostradă Transilvania" nu poate fi construită de stat ci va fi concesionată total, cel puţin pe tronsomul Borş-Sebeş (Alba). În Strategia pentru transport durabil a Guvernului este mai important să fie "închis" Coridorul IV paneuropean la Braşov şi "deschis" spre Moldova. "Trebuie să ne concentrăm pe ce ne trebuie acum, în momentul acesta, respectiv să terminăm Coridorul IV prin Braşov, eventual, dacă se poate, şi o ramură spre Piteşti. Fosta Autostradă Transilvania - să o numim aşa - parţial construită de cei de la Bechtel, va fi şi ea finalizată şi abia după aceea putem vorbi de o nouă autostradă, ca orizont de timp 2025-2030", a spus Neaga. Întrebat când va fi finalizată Autostrada Transilvania, el a spus că în bugetul pe anul viitor este prevăzută o sumă de bani pentru continuarea lucrărilor între Suplacu de Barcău şi Borş. "Este prinsă în bugetul anului viitor o sumă de bani pentru continuarea lucrărilor între Suplacu de Barcău şi Borş. Se intenţionează o concesiune între Nădăşelu şi Suplacu de Barcău. Astăzi (marţi -n,.r.), dacă nu mă înşel, la companie sunt primite ofertele pentru Sebeş-Turda pentru construcţia autostrăzii şi practic se închide un arc de la Sebeş - Turda - Suplacu de Barcău - Borş, care probabil va fi dat în concesiune în totalitate", a conchis Neaga. Construcţia unui tronson de 8,7 kilometri al Autostrăzii Transilvania, 3A1 Gilău - Nădăşelu (judeţul Cluj), singurul pentru care mai sunt contractate lucrări, va începe în 2014, deşi contractul de proiectare şi execuţie a fost semnat în aprilie, motivul amânării lucrărilor fiind lipsa banilor, potrivit CNADNR. Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.