- ne-a declarat Zeev Schwartz, preşedintele Asociaţiei evreilor originari din România în Israel, aflat zilele trecutre pentru prima oară la Oradea -

 

Deportat în Transnistria, la vârsta de 5 ani
S-a născut în 1936, fiind unul dintre cei opt copii ai unei familii din comuna Mihăileni, judeţul Botoşani. Când avea doar 5 ani, împreună cu ai săi, a fost deportat în Transnistria, Ucraina de astăzi, pentru o perioadă de trei ani. La acea vreme, din Moldova fuseseră deportaţi 180.000 de evrei, dintre care 120.000 au murit, fie împuşcaţi, fie răpuşi de foamete ori de vreo boală cumplită. El a avut şansa să se numere printre cei 60.000 de supravieţuitori. În lagărul din Transnistria, printre cei executaţi, s-au aflat tatăl şi unul dintre opt fraţi ai săi, ucişi doar pentru faptul că erau evrei. Cadavrele au fost aruncate într-o groapă comună, la marginea unei păduri. "Reţin şi astăzi cuvintele unuia dintre fraţii mei, care, în urma tragediei întâmplate, i-a spus mamei: "Nu plânge, pentru că pe tatăl şi pe fratele meu câinii nu-i vor devora niciodată!". După 60 de ani de la tragedie, am înţeles ce a vrut să spună, când, întorcându-mă în Transnistria, am descoperit groapa comună respectivă cu ajutorul unor bătrâni ai locului, care îşi amintesc foarte clar cum, după topirea zăpezilor, au văzut la suprafaţă cadavrele evreilor, întrucât stratul de pământ care îi acoperea era foarte subţire", povesteşte interlocutorul nostru. El este hotărât ca, în acel loc, să ridice un monument în memoria evreilor ucişi şi aruncaţi în groapa comună din Transnistria.

Emigrează în Israel cu familia
În 1958, a absolvit Colegiul Economic de la Iaşi, iar în 1965, a plecat în Israel, împreună cu familia. După învăţarea limbii ebraice vreme de şase luni, a participat la un concurs pentru ocuparea postului de funcţionar la cea mai mare bancă din Israel. Având în vedere că în România fusese educat în spiritul muncii şi al ordinii, după numai cinci ani, a fost avansat în funcţia de director al uneia din cele 250 de filiale ale băncii. Se întâmpla în anul 1972. Timp de 27 de ani, a exercitat această funcţie la diferite filiale, dat fiind faptul că, în Israel, în acest sistem, se practică regula rotaţiei. În paralel cu această activitate, Zeev Schwartz s-a preocupat, încă de la început, de soarta evreilor români care au emigrat în Israel, venind în sprijinul acestora prin asociaţia al cărei preşedinte este.

"Evreii din România simt nevoia să menţină vie legătura cu patria mamă..."
Asociaţia evreilor originari din România s-a înfiinţat la scurt timp de la întemeierea statului Israel, mai precis prin anul 1950, şi numără, la ora actuală, peste 26.000 de membri activi, fiind cea mai mare organizaţie reprezentativă a evreilor de origine română care trăiesc în Israel, al cărora număr este de circa 300.000 membri. "În prezent, Asociaţia îşi desfăşoară activitatea în 24 de filiale, răspândite pe tot cuprinsul Israelului, deoarece evreii originari din România simt nevoia să menţină vie legătura cu patria mamă, lucru posibil prin aceste centre culturale deschise zilnic", a mai spus Zeev Schwartz. În calitate de preşedinte al acestei organizaţii, domnia sa a avut şi are şi în continuare relaţii de colaborare foarte bune cu ambasadorii români acreditaţi în Israel, precum şi cu ataşaţii culturali ai României în Israel, de sprijinul cărora se bucură în activitatea depusă. Printre obiectivele principale ale asociaţiei, un loc important îl ocupă sărbătorirea, an de an, a Zilei Naţionale a României, eveniment la care sunt invitaţi miniştri, parlamentari, personalităţi publice din diferite domenii de activitate şi, bineînţeles, Corpul diplomatic acreditat în Israel. Anul trecut, pe 1 Decembrie, la celebrarea Zilei Naţionale a României în Israel, a participat un public numeros, ocazie cu care Excelenţa sa Eduard Iosiper, ambasadorul României în Israel, a susţinut o amplă alocuţiune despre semnificaţia acestei zile. El a fost aplaudat cu căldură, ştiut fiind faptul că evreii originari din România care trăiesc în Israel nutresc puternice sentimente pentru poporul român, ei nu-şi uită niciodată ţara, locul în care s-au născut, au crescut şi învăţat, mai ales că, ajungând în Israel şi având în spate pregătirea profesională necesară, în toate domeniile, au putut ocupa diferite posturi în Israel. "Ţin să precizez că noi, evreii, nu vom uita niciodată că singurul stat care nu a rupt relaţiile cu Israelul după evenimentele din 1968, din Cehoslovacia, a fost România", a adăugat interlocutorul nostru. Pe lângă funcţia de preşedintele al asociaţiei evreilor originari din România în Israel, Zeev Schwartz face parte şi din Comitetul Director Internaţional al Holocaustului, cu sediul în Ierusalim, exercitând funcţia de preşedinte al Comisiei de Relaţii Internaţionale. De asemenea, el este membru în Consiliul director al Fundaţiei "Caritatea", cu sediul la Bucureşti, care reprezintă evreii din România şi pe cei originari din România care au emigrat în Israel şi Statele Unite. Preşedintele acestei fundaţii, dar şi al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) este deputatul Aurel Weiner, doctor în economie, iar vicepreşedinte este generalul Mose Nativ. Unul dintre cei opt membri ai Consiliului director este şi ing. Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea.

Interes pentru starea cimitirelor şi a sinagogilor din ţară
Cu ocazia întâlnirii de lucru a Comitetului director al Fundaţiei "Caritatea", din 20 februarie, desfăşurată la Bucureşti, Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea, l-a invitat pe Zeev Schwartz la Oradea, pentru a vizita oraşul şi împrejurimile acestuia. "Am acceptat cu multă bucurie această invitaţie, deoarece şi aşa intenţionam să vizitez cât mai multe comunităţi evreieşti din România, pentru a luat pulsul activităţii lor religioase şi social-culturale, dar şi pentru a vedea starea actuală în care se află cimitirele şi sinagogile din ţară", ne-a mărturisit invitatul. Scopul precis al vizitei sale a fost, aşadar, de a-şi forma o imagine reală asupra situaţiei acestora, spre a fi în măsură să poarte o discuţie cu David Kahan, din Statele Unite, care susţine că aceste lăcaşuri de cult şi cimitire nu ar fi suficient de îngrijite şi că atât Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), cât şi comunităţile locale nu le acordă atenţia cuvenită. "Din informaţiile culese până în prezent referitoare la această situaţie, am ajuns la concluzia că afirmaţiile domnului Kahan sunt exagerate şi nu cred că o persoană care trăieşte în Statele Unite are dreptul legal să se amestece în treburile interne ale FCER şi ale comunităţilor locale, care, în limita posibilităţilor materiale şi umane avute, fac eforturi desosebite pentru a întreţine aceste obiective sacre", a explicat Zeev Schwartz. Domnia sa consideră că, în sprijinul acţiunii de conservare şi funcţionare a sinagogilor şi cimitirelor evreieşti din România, ar fi binevenit efortul material şi logistic al oricărei organizaţii sau persoane fizice, inclusiv al lui David Kahan, cu condiţia să se acţioneze numai prin FCER, Rabinat sau comunităţile locale, care reprezintă interesele evreimii din România.

Aproximativ 10.000 de evrei, în România
"Am convingerea că atât cetăţenii României, cât şi autorităţile centrale şi locale respectă memoria evreilor martiri dispăruţi în lagărele de exterminare naziste din Transnistria şi din pogromurile din ţară, una dintre dovezi, în acest sens, fiind decretarea Zilei de 9 octombrie ca Zi a Holocaustului în România", a concluzionat interlocutorul nostru.
Menţionăm că, în prezent, în România, trăiesc peste 10.000 de evrei, în condiţiile în care, în 1941, aici erau aproximativ 800.000. După tragedia Holocaustului, însă, la finele anului 1944, au mai rămas circa 450.000 de evrei, din care majoritatea a emigrat în Israel.