Un argument important care justifică mai departe ataşamentul unui grup de intelectuali valoroşi faţă de Traian Băsescu, alţii decât cei angajaţi în PD-L, rămâne condamnarea comunismului. Doar istoria îi va reda acestui mare gest simbolic adevărata măsură. Prezentul, din nefericire, îl minimalizează sau îl descrie ca fiind o superbă inutilitate. Veţi spune: de asta ne arde acum, în vremuri de criză? De comunism, de Traian Băsescu şi intelectualii lui? Asta ne lipseşte? Da, ne lipsesc repere morale. Ele, bornele aşezate între bine şi rău, au fost evacuate forţat din spaţiul public, s-au revocat singure sau au capitulat. Una din cele câteva excepţii notabile se numeşte Gabriel Liiceanu.