De multă vreme nu s-au adunat atâţia poeţi laolaltă cum s-a întâmplat, miercuri, la Librăria Gutenberg. Motivul: lansarea trilogiei "Asimetria durerii", a marelui poet sârb Adam Puslojic, pe care Nichita Stănescu l-a iubit ca pe un frate. L-a iubit şi l-a respectat pentru poezia lui, pentru dăruirea lui, pentru inocenţa lui fierbinte. La un moment dat, într-o dedicaţie intitulată "Către fratele meu Adam Puslojici", îi scria: "Aş plânge, mi-a spus Homer/Aş plânge de voi/ Aş plânge, dar nu mai am ochi!/ Uită-te şi tu/ şi uită-mă, Adame!". Nichita mai avea atunci 13 luni de trăit.



