Înaintaşilor înaintaşilor mei codrul le-a fost deopotrivă şi prieten, şi ocrotitor. În codru şi din codru şi-au făcut casa şi masa, şi patul de dormit. La fel carul şi plugul, şi grapa, şi războiul de ţesut. În codru şi din codru şi-au făcut arcul şi săgeata ca armă de luptat şi, deopotrivă, unealtă de vânat. În codru au ţinut sfaturi de taină cum să-şi apere glia, neamul şi avuţia spirituală, moştenite din străbuni. Tot în codru şi din codru şi-au găsit şi mijloacele de existenţă, şi combustibilul de încălzit. Iată legăturile omului cu codrul pe care omul modern de azi nu le preţuieşte.

Anul 1940 a reprezentat pentru naţiunea română un an de grele încercări. Mutilarea vechilor sale teritorii a avut grave consecinţe asupra evoluţiei statului român, unele dintre ele menţinându-se şi azi. La 28 iunie 1940 suntem nevoiţi să pierdem Basarabia, Bucovina şi Ţara Herţei, la 30 august cedăm Transilvania, iar pe 7 septembrie Cadrilaterul revine Bulgariei. În două luni România Mare a pierdut 1/3 din teritoriu, ajungând de la 295.049 kmp, în perioada interbelică, la 194.136 kmp în septembrie 1940, populaţia diminuându-se de la 19.933.802 locuitori, în iunie 1940, la aproximativ 13.500.000 in iunie 1941.