Creativitatea şi exprimarea personalităţii elevului trec pe primul plan Profesori cu dublă specializare, aceea de istorie-geografie, şi-au dat întâlnire, ieri, la o oră demonstrativă, susţinută de prof. Ramona Iştoc-Zembrea, la clasa a V-a B, la Liceul Teologic "Emanuel". Băncile, catedra, tabla şi multe alte suporturi fuseseră invadate de un belşug variat de materiale didactice: planşe, portofoliile individuale ale elevilor, mulaje, fotografii, albume, precum şi imagini pe monitorul central. Verificarea frontală s-a îmbinat cu munca individuală şi pe grupe, elevii fiind antrenaţi în fel şi chip la o lecţie în care s-a demonstrat felul în care se pot îmbina metodele tradiţionale de evaluare cu tehnicile noi, precum cea a portofoliilor individuale ale elevilor, care cuprindeau: tema de casă, fişe cu citate, postere, notiţele din caietul de clasă, lucrare scrisă, miniproiecte şi fişe cu maxime. Responsabilii de cercuri pedagogice pe centre, inspectorul şcolar de specialitate, dna Elisaveta Roşu, şi prof. univ.(şi metodist) Ioan Zainea, au rămas plăcut surprinşi de abilităţile dăscăliţei şi ale elevilor, virtuţile promovate, metode şi tehnici moderne utilizate, volumul uriaş de cunoştinţe vehiculat cu relativă uşurinţă dat fiind materialul didactic numeros care a acoperit circa 90% din bagajul informaţional. "S-a pus accent pe dezvoltarea creativităţii, pe interdisciplinaritate, stârnirea curiozităţii, cultivarea responsabilităţii, a încrederii în sine, formarea deprinderilor de a formula şi exprima opinii argumentate şi de a le susţine pertinent" - remarca dna inspectoare. La fel au făcut-o şi ceilalţi vorbitori, punctând la obiect: ieşirea din tiparele unei lecţii obişnuite de sistematizare şi evaluare a cunoştinţelor, beneficiind de o unitate de învăţare generoasă - Grecia antică. S-a subliniat dinamica lecţiei, mişcarea teatrală a elevilor, în bunul sens al cuvântului, mobilizarea generală, îmbinarea armonioasă a muncii individuale cu cea în echipă, cursivitatea de metronom, importanţa emiterii judecăţilor de valoare... În concluzie, s-a văzut o lecţie model, pe care profesorii universitari de specialitate şi-ar dori-o tot mai des la orele de practică ale studenţilor lor. La nivel universitar, se vrea tot mai mult o întoarcere la rădăcini! La analiza lecţiei au participat şi alte două cadre universitare, de la catedra de istorie-geografie, domnii prof. Florian Benţe şi Stelian Nistor. Dumnealor au făcut cunoscute ideile cuprinse în "darea de seamă" prezentată la Conferinţa naţională a Societăţii de geografie. Interesante ni s-au părut adevărurile exprimate cu voce tare, răspicat, fără perdea: "În ultimii 6,7 ba chiar 10 ani, simţim cum elevii se îndepărtează tot mai mult de istorie. Ar trebui căutate modalităţi să-i apropiem. Să facem această disciplină mai plăcută. Să lăsăm creativitatea şi exprimarea personalităţii elevului să fie pe primul plan". Şi geografia se află în mare suferinţă, dar nu ca istoria. Comanda didactică vine să susţină ideea întoarcerii la rădăcini, la bază. Se doreşte ieşirea pe teren pentru vizualizarea, fixarea şi evaluarea cunoştinţelor în mediul lor natural de propagare, unde îşi au rădăcinile şi de unde îşi trag seva. Admitere fără examen, la Istorie-Geografie Dacă până mai ieri vorbeam de trepte doar la nivelul învăţământului preuniversitar, ieri aveam să aflăm că, începând cu anul universitar 2005-2006, la istorie-geografie (şi nu numai), vom avea de a face cu două trepte: prima de 3 ani, care se va finaliza cu diplomă, şi o a doua - de masterat. O schimbare de optică şi strategie pentru a fi în ton cu directivele integrării noastre europene. Admiterea se va face fără examen, doar pe bază de dosar. La Geografie, rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat vor conta în proporţie de 40%, restul de 60% se va compune din: 30% - media generală a celor patru ani de liceu, iar 30% - media generală obţinută la obiectul geografie. Nici la Istorie nu se va susţine examen de admitere, excepţie făcând două specializări: relaţii internaţionale şi studii europene.