"Parlamentul Europei reprezintă locul unde trebuie să ne căutăm pregnant drepturile şi dreptatea şi să ne afirmăm interesele, deoarece reprezentanţii bisericilor istorice ardelene au demonstrat că au făcut uz de toate posibilităţile oferite de cadrul legal pentru a-şi recupera bunurile ce le-au fost confiscate… Reprezentanţii bisericilor maghiare au fost târâţi într-un mod josnic prin tribunale, iar drepturile legale nu le-au fost respectate… Mulţumim public delegaţiei maghiare a Partidului Popular European, în special europarlamentarilor Sajer Jozsef şi Gal Kinga, care s-au implicat în mod deosebit în intermedierea întâlnirilor cu reprezentanţii legislativului european." Acestea sunt doar câteva din aprecierile formulate de către fostul parlamentar orădean Zsolt Szilagyi, cu ocazia unui interviu acordat postului de televiziune "Transilvania" din Oradea, în urma vizitei efectuate la Bruxelles, în luna octombrie 2005, alături de delegaţia reprezentanţilor bisericilor istorice maghiare, condusă de episcopul Laszlo Tokes. Fie vorba între noi, cârcotaşii spun că vizitele frecvente în capitala belgiană ale fostului deputat sunt de natură a împăca utilul cu plăcutul, în sensul că acesta doreşte să se întâlnească cât mai des cu fosta soţie, nimeni alta decât sus-amintita Gal Kinga. Presupunem că ex-deputatului Zsolt Szilagyi, care se consideră un "bun cunoscător" al legislaţiei interne şi internaţionale, nu trebuie să-i reamintim faptul că undeva în textul articolului 295 din Tratatul Comunităţii Europene se prevede că aceasta nu are competenţă în domeniul drepturilor asupra proprietăţii, problema fiind exclusiv de competenţa statelor membre, aflându-se implicit şi sub incidenţa legii civile române. Dacă încercările disperate ale ierarhilor maghiari s-au soldat cu un eşec usturător, nereuşind să-l impresioneze nici măcar pe Jose Manuel Barosso - preşedintele Comisiei Europene -, suntem convinşi că aceeaşi soartă o va avea la Bruxelles şi mult mediatizata "autonomie pe criteriu etnic", promovată cu insistenţă de Zsolt Szilagyi în rândul parlamentarilor europeni. Este de neînţeles poziţia "domnului deputat", care, pe de o parte, se declară în favoarea aderării României la U.E., iar pe de altă parte, prin mediatizarea internaţională a aşa-ziselor discriminări ale maghiarilor ardeleni, doreşte să obstrucţioneze eforturile de integrare ale ţării noastre. Probabil că Zsolt Szilagyi nu ţine cont de recentele declaraţii ale preşedintelui Adunării Naţionale a "patriei mame" - Szili Katalin - făcute la Târgu Mureş, când a afirmat că: "Ungaria este foarte interesată ca România să fie primită în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007."