Războiul lansat în urmă cu cinci ani de Statele Unite în Irak a pus capăt unei dictaturi brutale de aproape un sfert de secol şi l-a eliminat pe Saddam Hussein, dar promisiunile de stabilitate şi prosperitate făcute irakienilor au rămas în mare parte neîndeplinite, relatează AFP.

Dacă violenţele s-au diminuat în cursul ultimelor luni, mai ales la Bagdad, capitala irakiană este încă teatrul unor atentate sângeroase, ale căror victime sunt zeci de civili. Armata americană, care a pierdut aproape 4.000 de membri de la începutul intervenţiei, la 20 martie 2003, este vizată aproape zilnic de atacuri puternice. Unităţile americane sunt implicate de mai multe luni în operaţiuni din nordul ţării, unde grupările afiliate al-Qaida îşi concentrează eforturile. Acalmia relativă din alte regiuni este atribuită suplimentării efectivelor americane din februarie 2007, dar şi unei strategii de mobilizare a grupărilor foştilor insurgenţi sunniţi şi unui armistiţiu unilateral al principalei miliţii şiite, armata lui Mehdi, a liderului radical Moqtada Sadr.
Această scădere a violenţelor este fragilă şi numărul civililor irakieni ucişi - care se ridică la cel puţin 80.000 după cinci ani, conform estimărilor parţiale - a crescut din nou, după ce înregistrase o scădere continuă la sfârşitul lui 2007.
În alte domenii, progresele sunt încă în mare parte aşteptate.
Relansarea economiei, grijă primordială a irakienilor după securitate, este în impas, iar nivelul şomajului se situează, conform indicilor, între 25 şi aproape 50 la sută din active, pentru o populaţie de circa 25 de milioane de persoane. Producţia de petrol, principala resursă a ţării, face obiectul unor aprecieri diferite. Ea ar fi depăşit nivelul dinainte de război cu 2,9 milioane de barili/zi, conform oficialilor irakieni, în timp ce analiştii din domeniu o estimează la circa 2,2 milioane de barili/zi.