Data de 1 iulie a acestui an înseamnă acţiunea propriu-zisă de introducere a leului greu. Trecerea la noua monedă, deşi este privită ca o operaţiune relativ simplă, prin care dispar câteva zerouri, va însemna în primul rând mai multe bătăi de cap pentru comercianţi, mai multă muncă pentru contabili, precum şi investiţii. Începând cu 1 iulie 2005, agenţii economici care sunt obligaţi să utilizeze aparate electronice de marcat au obligaţia de a elibera clienţilor bon fiscal şi, la cerere, factura în lei noi, indiferent dacă plata se efectuează cu moneda veche sau cu moneda nouă. De asemenea, agenţii economici vor avea obligaţia de a întocmi separat registrul de casă şi monetarul pentru ambele monede - veche şi nouă. Din fericire, aparatele electronice de marcat nu vor trebui, însă, înlocuite, fiind necesară doar adaptarea la denominare. Acestea este motivul pentru care am luat legătura cu doi distribuitori de case de marcat fiscale, ambii (re)cunoscuţi pe piaţa orădeană. Este vorba, în primul rând, despre Sintezis Birotica, lider naţional în implementarea de soluţii informatice complexe: "Societatea noastră se află în plin proces de pregătire a denominării, proces ce necesită adaptarea programului, a circuitului electronic. Acest lucru înseamnă, în primul rând, o rescriere a programului de funcţionare, obţinerea unei aprobări din partea Comisiei de avizare din Bucureşti, practic - o Anexă la autorizaţia de distribuitor de case de marcat electronice fiscale. Având reomologarea, contactăm agenţii economici, în vederea înlocuirii vechiului program al casei de marcat cu cel nou. Odată realizat acest lucru, trecerea la emiterea bonului fiscal se va face, începând cu 1 iulie, automat sau prin apăsarea unei taste. Până la această dată - modul de lucru va fi doar în parametri vechi. Tehnic vorbind, unele case de marcat pot fi adaptate la decimale, altele nu" - ne-a declarat domnul Andrei Bondor, director executiv Sintezis Birotica. Pentru noul program al casei de marcat, agentul economic va avea de plătit, în funcţie de distribuitorul autorizat, între 30-50 euro. Ce se va întâmpla cu acele case de marcat care nu pot fi adaptate noului program? "Agentul economic se poate prezenta la noi cu casa de marcat, firma noastră preia casa de marcat contra sumei de 50 euro, acestuia nerămânându-i altceva de făcut decât să achite diferenţa pentru o casă de marcat nou-nouţă" - ne-a mai precizat directorul executiv. Nici MinimService SRL nu stă cu mâinile în sân, dovadă că, la unele supermarket-uri, operaţiunea a fost deja declanşată: "Costul unui sistem nou cu program de gestiune ce presupune 2 cântare de sistem (cu citirea codului de bare) şi a unei imprimante fiscale este de 3.000-5.000 euro, în timp ce adaptarea unui sistem deja existent în unitatea comercială costă doar 235 euro. În ceea ce priveşte casa de marcat, costul instalării programului este de 50 de euro, poate chiar mai mic, în cazul unei case de marcat tip Elka. Pe bază de contract, ne deplasăm la agentul economic, instalăm noul soft şi... de la 1 iulie se poate realiza trecerea la leul greu" - afirmă domnul Neculae Nechita, director de service. *** Comercianţii mari par să fi început din vreme din vreme pregătirile pentru noua monedă. Dar, oare, micii negustori au înţeles ce au de făcut? Şi-au pregătit ei banii pentru investiţiile cerute de lucrul cu leul greu? Legea este explicită, iar comercianţii ar trebui să ştie ce au de făcut! Denominarea va însemna un anumit efort în gestionarea numerarului din momentul în care încasarea banilor de la clienţi se va face atât în monedă nouă, cât şi veche. Dar, în definitiv, economia de piaţă înseamnă adaptarea la noile cerinţe şi nimeni nu va avea de ales!