Registrul de evidenţă a salariaţilor rămâne obligatoriu (I) Modificat printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Noul Cod al Muncii a intrat în vigoare începând cu 1 iulie, potrivit ministrului muncii, Gheorghe Barbu. Modificările vizează creşterea protecţiei salariaţilor, dezvoltarea companiilor şi flexibilizarea relaţiilor de muncă. În forma sa actuală, Codul Muncii este un pas important în îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor cu UE la capitolul Ocupare şi Politici Sociale. Actul normativ aduce modificări în ceea ce priveşte durata timpului de muncă. Noile reglementări permit angajatului şi angajatorului să-şi organizeze mai flexibil durata timpului de muncă, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare. Condiţia este ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de o lună calendaristică, să nu depasească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite domenii de activitate, unităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă se pot negocia perioade de referinţă mai mari de o lună, dar care nu pot depăşi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinţă nu se iau în calcul durata concediului de odihnă şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă. Efectuarea muncii suplimentare peste limita menţionata este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii, producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor unui accident. Ordonanţa modifică unele condiţii privind contractul individual de muncă pe perioada determinată. Astfel, s-au introdus noi categorii de lucrări sau programe în contractul colectiv de muncă pentru care pot fi angajate persoane pe perioadă determinată -mai precis lucrările, proiectele şi programele stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau de ramură. De asemenea, a fost prelungită perioada pentru care se poate încheia contractul individual pe perioadă determinată, de la 18 la 24 de luni. În ceea ce priveşte plata concediului de odihnă, Noul Cod al Muncii stabileşte că, pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizaţie care reprezintă media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai mică decât salariul de bază cumulat cu indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite în perioada respectivă. Codul Muncii este modificat şi în ceea ce priveşte obligaţiile angajatorilor, actul normativ adoptat de Guvern stabilind că utilizarea şi constituirea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale vor fi reglementate printr-o lege specială. Reglementările în vigoare obligă angajatorul să contribuie la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale care rezultă din contractele individuale de muncă. Noul Cod al Muncii elimină obligativitatea formării profesionale continue, ea fiind făcută la o perioadă de doi ani, pentru firmele cu mai mult de 21 de angajaţi, respectiv la trei ani, pentru cele cu mai puţin de 21 de angajati. Registrul general de evidenţă a salariaţilor va fi menţinut, el fiind completat în ordinea angajării şi cuprinzând elemente de identificare a salariaţilor, data angajării, funcţia, tipul contractului individual de muncă şi data încetării contractului individual de muncă.