Oameni buni?! Sintagmă seacă pentru cei cuprinşi de vrajbă, care n-aveţi pace-n suflet, când e linişte în preajmă şi-nţelegere-ntre oameni. Pentru ce, în goana voastră, după efemere glorii, lăsaţi răni însângerate şi ruine în Istorii? Nu ştiţi că nici o putere şi nici o împărăţie, oricât ar fi fost de mare, n-a durat o veşnicie?! Şi că absolut nici unul dintre Orgolioşii care au creat ură şi vrajbă şi războaie între popoare n-a luat pe Lumea Cealaltă - de care orice om se teme - decât ura înverşunată şi amarnice blesteme, din inimi de mame triste, ale căror fii au fost trimişi în război ca să ucidă; şi-n schimb, au fost ei ucişi!? Plânsul văduvelor triste şi al orfanilor minori!? Ce vă dă dreptul să creeţi că sunteţi nemuritori? Ploi acide, inundaţii, surpări de teren, focare de noi boli şi cataclisme grave şi nimicitoare pun în pericol viaţa omenirii! Până când credeţi că, semănând ură, pacea omenirii distrugând, veţi putea trăi pe lume?! Îngropaţi securea urii, nimiciţiacele arme născocite să distrugă, să ucidă şi să sfarme orice firicel de viaţă şi creaţi, pe noi făgaşuri, drumuri spre Fericire, Înţelegere şi Pace, pentru întreaga Omenire! Păcat ca - după atâtea ere - stăpânul lumii, numit OM, având şi minte, şi putere, azi, pentru visuri efemere, să se distrugă singur, prin atom! 9 mai 1945 - 9 mai 2005