Teatrul Regina Maria invită orădenii la cea de-a doua premieră a stagiunii, Cabaretul Dada, de Matei Vişniec, în regia Ancăi Bradu. Prin acest spectacol, teatrul orădean sărbătoreşte centenarul mişcării artistice Dada şi îşi adjudecă în repertoriu o nouă premieră naţională, Cabaretul Dada având doar o premieră radiofonică până în prezent.

 

Spectacolul se bucură de o echipă artistică deosebită, de la regie (Anca Bradu), scenografie (Anca Bădulescu Vişniec), coregrafie (Mălina Andrei), muzică (Ovidiu Iloc), la distribuţia care reuneşte nume importante ale trupei Iosif Vulcan. Astfel, în distribuţie se regăsesc actorii: Richard Balint, Ioana Dragoş Gajdo, Şerban Borda, Angela Tanko, Gabriela Codrea, Mirela Lupu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Pavel Sîrghi, Anda Tămăşanu, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Denisa Vlad, George Voinese, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, George Dometi, Andrei Sabău, Eugen Neag, Ciprian Ciuciu.

„Vreau să mulţumesc pentru această invitaţie Teatrului Regina Maria. Este o invitaţie de suflet, mai ales că au trecut 20 de ani de când am semnat primul spectacol la secţia română”, a spus regizorul Anca Bradu, fiica reputatului om de cultură Mircea Bradu şi a renumitei interprete de muzică populară Florica Bradu.

Acest spectacol este o sărbătoare a culturii române. Prin textul Cabaretul Dada, Vişniec s-a întors la originile lui de poet. Textul este conceput ca un dosar de texte la vrac, prin intermediul căruia ni se relevă un Vişniec în foarte multe faţete.

Din aceste texte Anca Bradu a recreat, pe sistem de teatru brechtian, o nouă lume. „Este un spectacol în straturi, aşa cum presupune curentul Dadaist. Un spectacol care are o coerenţă suprarealistă, un spectacol care este important atât pentru Teatrul Regina Maria, cât şi pentru teatrul românesc”, a mai precizat regizorul.

„Cabaretul Dada este un spectacol care are nevoie de actorul total, cel care joacă, dansează şi cântă. A fost o aventură pentru actori, repetiţiile au fost foarte intense, iar songurile din spectacol sunt polifonice şi stratificate. Acţiunea este plasată între Cabaretul Voltaire şi revoluţia din octombrie, dar oglindeşte şi efecte ale Primului Război Mondial” , a mai spus Anca Bradu. Aceasta propune un concept absolut spectaculos, în care lumea cabaretului, a războiului şi a revoluţiei se îmbină teatral pe ritmuri şi rime Dada. Războiul şi teroarea iscată în epocă de schimbările de paradigmă (atât sociale, cât şi culturale) sunt surprinse într-o notă tragi-comică şi dinamică. Spectacolul va avea două efecte contrare asupra publicului: amuzamentul prin muzică, dans, măşti, absurdul situaţiilor, dar şi conştientizarea consecinţelor pe care Primului Război Mondial le-a avut asupra fiecărui aspect al umanităţii.

„Piesa de teatru Cabaretul Dada surprinde atmosfera tulburătoare a secolului al XX-lea, perioada în care a luat naştere mişcarea artistică Dada ca reacţie împotriva primei conflagraţii mondiale, aprofundând în special latura politică a Dadaismului: M-am lăsat incitat să scriu această piesă interesat fiind aproape mai mult de dadaismul politic decât cel literar-artistic [...] Piesa mea de teatru este în acelaşi timp o anchetă pe urmele unui concept misterios şi o încercare de a demonstra că dadaismul s-a prelungit în aventura comunistă. Faptul că Lenin a locuit la Zürich, chiar pe aceeaşi stradă unde se afla Cabaretul Voltaire şi chiar în săptămânile când s-a născut mişcarea Dada, este o imensă ironie a istoriei. Scriitorul francez Dominique Noguez a dedicat o întreagă carte acestei  «coincidenţe»

şi mărturisesc că m-am hrănit mult din supoziţiile sale plasându-l pe Lenin în piesa mea. Da, cred că Lenin, fără să vrea, a fost un dadaist. Poate că a luat de la Cabaretul Voltaire, unde se pare că a fost văzut cel puţin o dată, un virus ireversibil, pe care l-a transmis apoi întregii familii de revoluţionari, astfel încât, până la urmă, acestor oameni le-a ieşit totul pe dos (şi cu o sută de milioane de morţi ca preţ uman al experienţei lor). Să nu ne întristăm însă. Piesa mea este o comedie despre un secol tragic. Râsul dadaist mi se pare a fi un instrument de înţelegere a modului în care avansează istoria (un pas înainte, doi paşi înapoi), precum şi a manierei în care se apropie şi se îndepărtează omul de ceea ce ar trebui el să fie el cu adevărat." (Matei Vişniec)

Biletele s-au pus în vânzare la Agenţia de Bilete a teatrului de luni până vineri, în intervalul orar 10.00 – 19.00, iar în weekend între orele 10.00-13.00. Se pot achiziţiona bilete şi cu o oră înainte de fiecare spectacol sau online pe www.biletmaster.ro.