Executivul României a mai făcut un pas spre Uniunea Europeană. Cel puţin teoretic. Cum printre obligaţiile asumate de ţara noastră în procesul de negociere a aderării se numără combaterea corupţiei şi reforma justiţiei, ieri, a fost aprobată Strategia naţională anticorupţie şi cea de reformă a sistemului judiciar pentru 2005-2007, precum şi planurile de acţiune aferente acestora, într-o şedinţă condusă de însuşi preşedintele României, Traian Băsescu. Drumul spre integrare nu este atât de simplu pe cât s-ar fi crezut. Mai ales că orice derapaj din partea autorităţilor române ar putea aduce cu sine amânarea semnării la 25 aprilie a Tratatului de aderare. Şi nu sunt puţini cei care abia aşteaptă să ne prindă pe picior greşit pentru a propune sancţionarea noastră. Un mare hop pe care România îl are de trecut pentru a deveni un stat european cu acte-n regulă este combaterea corupţiei, ale cărei tentacule vor fi, într-adevăr, destul de greu de anihilat. Din păcate, simpla întocmire şi aprobare a strategiei de combatere a acestui fenomen atât de cronicizat în România nu oferă nici o certitudine a eradicării lui. Nu întâmplător, planul de acţiune pentru combaterea corupţiei prevede elaborarea urgentă a unei legi care să reglementeze modul de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă din fondurile publice şi modul de alocare a fondurilor publice pentru publicitate. Două pârghii esenţiale, care, după extinderea şi la nivelul structurilor Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii a "testelor de integritate" utilizate cu succes la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pot catapulta din schemă funcţionarii care acceptă mită sau alte foloase necuvenite. Corupţia nu e, însă, singura problemă care le dă bătăi de cap guvernanţilor. Mai e şi Justiţia, care, e bine ştiut de toată lumea, şchioapătă rău de tot. Tocmai de aceea strategia de reformă a acestui sistem pentru următorii ani are în vedere consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca garant al independenţei puterii judecătoreşti, modificarea Codului deontologic al magistraţilor concomitent cu asigurarea unei salarizări corespunzătoare şi, nu în ultimul rând, întărirea Parchetului Naţional Anticorupţie, dar şi diminuarea numărului de dosare la instanţe. Ca să fie siguri că importanţa acestor măsuri a fost conştientizată, la sfârşitul şedinţei, atât şeful statului, cât şi premierul Tăriceanu au avertizat instituţiile şi persoanele responsabile că, în cazul în care vor fi înregistrate întârzieri în aplicarea lor, cu toţii vor avea de suferit consecinţele legale. Aşadar, şi în lupta anticorupţie, peştele tot de la cap se... taie.