România nu intenţionează să reia discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru finalizarea evaluărilor acordului stand-by până la expirarea acestuia, în luna iulie a acestui an, potrivit unui raport publicat de FMI privind consultările macroeconomice anuale. Board-ul instituţiei financiare internaţionale a aprobat, la sfârşitul lunii aprilie, raportul elaborat în urma consultărilor, desfăşurate de FMI cu fiecare dintre statele membre, conform articolului IV din statutul Fondului. Consultările au avut loc în perioada 25 ianuarie-6 februarie, la Bucureşti, între reprezentanţii Fondului şi cei ai autorităţilor române. "Autorităţile sunt încrezătoare că mix-ul de politici avut în vedere este adecvat pentru menţinerea macrostabilităţii şi susţinerea unei creşteri economice puternice şi nu intenţionează să reia discuţiile pentru finalizarea evaluărilor acordului stand-by, înainte de expirarea sa, în luna iulie a anului 2006", se arată într-o declaraţie prezentată boardului FMI înainte de discutarea raportului, de către directorul constituenţei din care face parte România, Jeroen Kremers, şi consilierul său Lucian Croitoru. Reprezentanţii autorităţilor de la Bucureşti au confirmat această intenţie în cadrul discuţiilor cu oficialii FMI în timpul reuniunii de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale, organizată la Washington în perioada 22-23 aprilie, se menţionează în raport. Cei doi au arătat că autorităţile române au apreciat sfaturile şi recomandările profesionale ale experţilor FMI şi au afirmat că doresc continuarea colaborării. La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat în iulie 2004, au eşuat, după ce autorităţile de la Bucureşti au respins solicitările instituţiei financiare, care consideră aranjamentul "deraiat". Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealistă a proiectului de buget pentru 2006 şi a ţintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflaţie, deficit de cont curent), precum şi derapajele în politica salarială şi lipsa unor reforme structurale. Ulterior, reprezentanţi ai autorităţilor de la Bucureşti au afirmat că acordul ar putea continua, în cazul în care FMI va aprecia ca pozitive evoluţiile macroeconomice. Dintre acordurile pe care România le-a avut cu FMI, de la începutul anilor ’90 până în prezent, unul singur a fost finalizat.