De la sediul baroc în sediul... cazon Aflaţi sâmbătă la Oradea, ministrul Culturii şi Cultelor, Mona Muscă, şi ministrul Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu, au promis că vor rezolva problema clădirii în care va funcţiona Muzeul Ţării Crişurilor după ce exponatele pe care acesta le deţine vor fi scoase din Palatul Baroc, care a fost retrocedat Episcopiei romano-catolice. Cei doi au primit asigurări de la episcopul Tempfli Joszef că evacuarea muzeului va fi amânată până când noua locaţie aleasă, clădirea Garnizoanei Oradea, va fi amenajată corespunzător. Un loby eficient Ministrul Teodor Atanasiu a declarat, în cadrul conferinţei de presă, că va prezenta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un proiect de decizie pentru transferarea proprietăţilor imobiliare din Oradea ale MApN către administraţia locală şi, împreună cu ministrul Culturii, un proiect de Hotărâre de Guvern care să legifereze acest transfer. "Pe graniţa de vest, vom avea multe clădiri care vor rămâne goale. Cel mai la îndemână ne-ar fi fost vinderea acestor active, închirierea sau concesionarea lor, pentru a atrage mai mulţi bani pentru minister. Dar, la rugămintea administraţiei publice locale şi mai ales a prietenului meu, Cornel Popa, trebuie să căutăm o soluţie pentru problema Muzeului Ţării Crişurilor. MApN va derula toate actele necesare pentru intrarea în proprietatea administraţiei publice locale a clădirii Garnizoanei cât mai repede posibil", a precizat ministrul Atanasiu, care a adăugat că, din informaţiile primite de la directorul Muzeului, Aurel Chiriac, suma necesară pentru reabilitarea şi reamenajarea clădirii Garnizoanei este de 6-8 milioane de euro. Pe loc, în Palatul Baroc Ministrul Culturii şi Cultelor, Mona Muscă, a declarat că, prin numărul exponatelor (408.000 de obiecte din mai multe domenii: istorie, artă, geografie, biologie şi etnologie), Muzeul Ţării Crişurilor este al cincilea ca mărime din ţară şi că "merită din plin să aibă o clădire restaurată, astfel încât obiectele să se simtă bine la ele acasă. În această clădire va avea mai mult spaţiu decât în Palatul Baroc". Mona Muscă a mai precizat că, în urma discuţiilor purtate cu episcopul Tempfli Joszef, a primit asigurări că Episcopia romano-catolică nu va evacua Muzeul Ţării Crişurilor din Palatul Baroc până la finalizarea lucrărilor de amenajare a noii clădiri în care acesta îşi va desfăşura activitatea. "Un muzeu se poate muta numai după definitivarea lucrărilor de reabilitare şi reamenajare de la noua clădire. De aceea, am vorbit cu reprezentanţii Episcopiei romano-catolice ca Muzeul Ţării Crişurilor să rămână, până atunci, în actuala clădire", a afirmat Mona Muscă, care a adăugat că, pentru perioada următoare, prioritatea Ministerului Culturii şi Cultelor o va reprezenta obiectele de patrimoniu care sunt în precolaps sau colaps. "Peste 600 de monumente au dispărut. Pe acestea le avem noi pe inventar, dar presupun că, în realitate, numărul este triplu. Orădenii au grijă de monumentele lor şi ne pun la treabă şi pe noi, ceilalţi", a menţionat ministrul Culturii. În privinţa Bibliotecii Judeţene, Mona Muscă a precizat că situaţia acesteia va fi analizată abia după luna aprilie, când va fi derulat un program care vizează toate bibliotecile din ţară. Cetate contra muzeu În timpul conferinţei de presă, a avut loc un schimb de replici între Mona Muscă şi primarul Oradiei, Petru Filip. Ministrul Culturii a afirmat că Primăria municipiului Oradea va contribui din punct de vedere financiar la renovarea clădirii Comandamentului Garnizoanei, în care se va muta Muzeul Ţării Crişurilor. Primarul Filip a intervenit, negând implicarea municipalităţii în această acţiune. La final, Mona Muscă a condiţionat implicarea ministerului pe care-l conduce în reabilitarea Cetăţii Oradea de participarea Primăriei la finanţarea lucrărilor care trebuie făcute pentru a facilita mutarea muzeului în noua clădire. Nemulţumit de această atitudine, primarul Oradiei a refuzat să-i mai însoţească pe cei doi miniştri în vizitele pe care aceştia le-au făcut la Universitatea Emanuel, la Catedrala Ortodoxă, la Cetate, la Biblioteca Judeţeană şi la Biserica "Sfântul Andrei".