Incredibil, dar adevărat! Mona Muscă a demisionat din Parlament şi din PLD. La un moment dat, "luptătoarea" pentru democraţie a fost deconspirată ca informator al Securităţii. A negat, la început, orice colaborare cu instituţia de tristă amintire. Mai apoi, "Dana" a încercat să se prezinte într-o lumină favorabilă. Se şi pricepe de minune la aşa ceva. Este o actriţă perfectă, care ştie să obţină avantaje din sentimentele altora. Profitând de faptul că la CNSAS nu se aflau toate notele informative pe care le-a scris, "ingenua şi nevinovata" Muscă susţinea că informările date erau recomandări favorabile pentru colegele sale. Probabil că şi acestea urmau să devină, sau erau deja, informatoare. După ce "MM", alias Dana, a jucat cartea supremului ataşament la valorile democratice, uitând că valoarea supremă a democraţiei este tocmai libertatea individului, la care informatoarea atentase, CNSAS a decretat: Mona Muscă a făcut poliţie politică. În speranţa unui miracol, a atacat decizia CNSAS. Verdictul a sunat implacabil: vinovată. Cu un ultim efort, Mona Muscă a apărut gravă şi solemnă în faţa naţiunii, anunţându-şi demisia din Parlament. Au fost unii care au văzut în gestul său un gest de onoare şi de maturitate. În realitate, nu a fost decât un gest teatral şi nimic mai mult. Abilitatea de informatoare şi-a spus cuvântul şi de data aceasta. Conform legii, urma să fie dată afară din Parlament. Musca a fost mai iute şi şi-a luat zborul, aşteptând aplauze şi lacrimi. În parte, le-a obţinut. În plus, ameninţă cu plângere la CEDO. Cât tupeu! Admiratorii muştei-informatoare aduc ca argument procentul ridicat cu care este cotată în sondajele de opinie. Şi Ceauşescu s-ar bucura de un rezultat foarte bun, la un eventual sondaj. Dar cu morala cum rămâne? Înaintea alegerilor din 2004, "intransigenta" Mona Muscă, în numele unei morale supreme, a fost o aprigă susţinătoare a eliminării mele de pe listele parlamentare ale Alianţei DA. Eram, în opinia "curatei" Muşte, vinovat pentru că, prins în vâltoarea unificării liberale, făcusem parte din mai multe partide. Nu conta că toate au fost de dreapta şi că, chiar şi ea, a fost la un moment dat beneficiara eforturilor pe care le-am depus în vederea consolidării dreptei. Dacă Mona Muscă ar fi fost ceea ce voia să pară, adică un om demn, înainte de a cere altora să se retragă de pe liste, ar fi făcut-o ea. Evident, dacă avea o brumă de conştiinţă. Între "vina" mea şi vina ei era o diferenţă imensă. Moralista Muscă a părăsit PNL, neconsiderându-se o traseistă, şi a fondat un partid de foşti colaboratori ai Securităţii, PLD - jucărie în mâna lui Traian Băsescu. Nu demult, cu mult tupeu, Mona Muscă s-a afişat cot la cot cu Alina Mungiu Pippidi, la un miting de susţinere a ministrului Justiţiei. Amândouă "curate" şi "uscate"! La sfârşitul anului trecut, fiind invitat la o discuţie despre PLD, am avut parte de o experienţă inedită. Câţiva admiratori ai Muştei, s-au speriat de perspectiva că aş putea accepta să intru în partidul lor de unelte ale lui Băsescu. Mi-au fabricat la repezeală un dosar ca la Securitate şi, conduşi de un bun cunoscător al practicilor securiste, albit de timp, şi la propriu, şi la figurat, au dat fuga la Bucureşti. Dosarul cuprindea, printre altele, "piunezele" pe care le scrisesem împotriva Muştei. Efortul lor era inutil. Oricum, nu aveam de gând să mă asociez într-o asemenea grupare. Gestul lor, însă, de nenorociţi informatori, spune multe. Când vor apărea şi dosarele acestor caraghioşi, vor cădea ca muştele.