Mâine va începe, la Londra, Summitul G20, unde se va încerca să se tragă linia care va trebui să reprezinte viitorul economic al lumii. Pentru organizarea acestui summit, Londra a cheltuit peste 20 de milioane de dolari, iar reuniunea va marca şi prima întâlnire oficială între noii preşedinţi ai Rusiei şi Statelor Unite.

În cadrul acestui summit un loc central îl va ocupa problema găsirii unor măsuri de relansare economică, precum şi analizarea posibilităţii dublării, la 500 de miliarde de dolari, a resurselor Fondului Monetar Internaţional, unde statele europene sunt aşteptate să contribuie mai substanţial. În privinţa relansării economice există unele dezacorduri între politicile americane şi europene. Ultimii doresc ca eforturile să se concentreze mai mult spre reglementarea sistemului financiar, pe când viziunea SUA priveşte relansarea economică. Tensiunile dintre UE şi SUA au fost accentuate de fostul premier ceh Mirek Topolanek, care a apreciat că Washingtonul, prin sutele de miliarde de dolari acordate ca asistenţă, nu face altceva decât să falimenteze sistemul şi aşa deja putred. Preşedintele american Barack Obama a început să minimalizeze efectele rupturii dintre SUA şi unele dintre economiile europene, în special Franţa şi Germania. Politica principală a SUA este de a întreprinde şi mai multe eforturi pentru a sprijini creşterea economică, însă, dacă priveşti cu atenţie la ce se întâmplă în SUA, situaţia nu este roz, pentru că administraţia pare să ofere cu bucurie fonduri care nu contribuie deloc la ameliorarea economică, ci ajung pe mâna oligarhiei de pe Wall Street şi a celei aflate în spatele Rezervei Federale. Practic, ţara este falimentată intenţionat, iar arhitectul acestui fapt este chiar Barack Obama. Astfel, oamenii sunt vrăjiţi de indignarea proliferată la CNN şi alte asemenea faţă de bonusurile oferite de AIG, care se ridică la 160 de milioane de dolari, însă trilioanele oferite principalelor bănci prin tot felul de artificii trec neobservate. În privinţa Rusiei este de aşteptat ca Dmitri Medvedev să promoveze un rol mai puternic al Rusiei în cadrul ordinii mondiale. Moscova propune, de asemenea, o reformă a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Din perspectiva participanţilor, summitul G20 are loc într-un context mult mai dificil decât cel de anul trecut, din noiembrie, de la Washington. Faţă de anul trecut, mişcările sociale de protest au început să câştige teren în toată lumea, în unele cazuri ducând chiar la căderea guvernelor ţărilor respective. Deci participanţii la Summit nu se simt deloc confortabil. Cei care se simt confortabil sunt cei din spatele guvernelor. Aceştia nu sunt niciodată în atenţia publicului. ONU a dat publicităţii un raport care a apreciat că, în 2009, numărul global de şomeri va creşte, la fel cu numărul celor care vor trăi în pragul sărăciei. Privind situaţia în ansamblu, acest summit nu va rezolva nimic, pentru că nu se doreşte acest lucru, criza se va adânci, iar protestele se vor înmulţi. Motiv pentru a se lua măsuri pentru îngrădirea mai multor drepturi şi libertăţi civile, în numele asigurării securităţii. Să nu uităm cuvintele lui Rahm Emanuel, care a declarat că o criză nu trebuie niciodată pierdută, pentru că oferă posibilitatea de a face lucruri pe care nu le poţi face în mod normal. Această criză este exact ceea ce trebuia pentru a se încerca paşi mult mai repezi spre instaurarea Noii Ordini Mondiale şi doar o simplă analiză a evenimentelor care nu ajung în presa centrală duc la această concluzie. Iar acesta nu este un lucru bun pentru populaţie.