La 19 septembrie 1994, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat, prin Rezoluţia 49/114, data de 16 septembrie drept "Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon", marcându-se, astfel, semnarea, la 16 septembrie 1987, a Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon. Protocolul de la Montreal este unul dintre tratatele internaţionale cu cel mai mare succes şi care are ca rezultat eliminarea progresivă a producţiei şi consumului de substanţe care depreciază stratul de ozon, cu peste 95% în întreaga lume.

Începând din 1995, în fiecare an, la 16 septembrie, se celebrează Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Tema din acest an este "Participare universală; protecţia stratului de ozon uneşte întreaga lume."

Stratul de ozon (ozonul bun), care se găseşte în atmosferă la distanţa de 16-32 km de la suprafaţă pământului, joacă un rol crucial în protejarea vieţii la suprafaţa planetei împotriva radiaţiilor dăunătoare din spaţiul sideral şi a razelor solare (razele ultraviolete B din radiaţia solară, radiaţie foarte periculoasă pentru organisme).

Consecinţele deprecierii stratului de ozon sunt multiple, printre care amintim: slăbirea sistemului imunitar, apariţia cancerului de piele, a cataractelor şi chiar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soare, îmbătrânirea pielii; acţionarea asupra structurii ADN, ducând la modificări în ecosistemele acvatice şi terestre, cu implicaţii majore în echilibrul trofic; modificări ale temperaturii terestre.

Celebrarea acestei Zile în lumea întreagă oferă oportunitatea atragerii atenţiei şi iniţierii de acţiuni la nivel global, regional şi naţional privind protecţia stratului de ozon. Prin semnarea Protocolului de la Montreal şi a amendamentelor ulterioare s-a demonstrat că prin efort comun se poate "salva" planeta de la dezastre ireversibile.

În 1997, în cadrul autorităţii naţionale de mediu din România, a fost înfiinţat Secretariatul ozonului. În România, efortul de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră, implicit a producţiei şi consumului de ODS-uri, este concretizat în două planuri naţionale de acţiune: Planul Naţional de Acţiune pentru Schimbări Climatice şi Planul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon.

Începând din 1 ianuarie 2007 se aplică Regulamentul European 2037/2000 privind substanţele care depreciază stratul de ozon.