În culturile de porumb din Romania sunt semnalate aproximativ 25 specii de dăunători de importanţă economică, dintre care, viermii sârmă (Agriotes spp.) şi gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), constituie dăunători de sol foarte periculoşi. La aceşti dăunători s-a mai adăugat o nouă specie, Diabrotica virgifera virgifera, viermele vestic al rădăcinilor de porumb, semnalată în ţara noastră în anul 1996 în judeţul Arad, la Nădlac. S-a remarcat ulterior extinderea foarte mare a acestui dăunător în judeţele Arad, Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi, Bihor,Sălaj, Satu-Mare, Dolj, Olt, Gorj, Hunedoara. La aceste areale s-a mai adăugat în 2001 şi judeţele Sibiu, Mureş, Bistriţa Năsăud. Pe raza judeţului Bihor pe baza monitorizării adultului cu capcane feromonale a fost înregistrat adultul începând cu anul 1998. Cel mai mare număr de capturi s-a înregsitrat în anul 2003 în 5 localităţi - 2691 adulţi, respectiv în 2004 - 5002 adulţi. În anul 2004 s-au utilizat capcane cu feromoni şi capcane galbene lipicioase atât în câmpurile SCDA Oradea (s-a semnalat prezenţa dăunătorului din anul 2002) cât şi în localităţile Salonta, Cefa, Marghita, Aleşd. Arealul mare de răspândire, într-un timp relativ scurt exprimă faptul că specia, găsind condiţii ecologice favorabile, s-a stabilit deja în ţara noastră, creându-şi în primele zone infestate o populaţie apreciabilă şi periculoasă prin pagubele produse în monocultura pronunţată de porumb. Ponderea mare a culturii porumbului şi monocultura, alături de condiţiile climatice favorabile au constituit cei mai importanţi factori ai înmulţirii în masă şi răspândirii teritoriale. Importanţă deosebită prezintă atacul cauzat de larve, dar şi cel cauzat de adulţi mai ales în culturile de porumb destinate producerii de sămânţă. Larvele prin procesul de hrănire, produc răni pe rădăcini, pătrund în acestea, fiind distruse rădăcini individuale sau toate rădăcinile care alcătuiesc noduri ale rădăcinilor.Datorită hrănirii larvelor pe rădăcini se reduce stabilitatea plantelor şi se poate înregistra căderea plantelor, dacă sistemul radicular este vătămat peste 50%. Plantele atacate la rădăcină se recunosc printr-o înclinare spre sol a tulpinilor formând un cot în zona internodurilor bazale. Adulţii se hrănesc cu frunze, polen şi mătase şi pe vârful stiuletelui de porumb. Pe frunze se observ dungi albicioase longitudinale precum cele produse de adulţii de Lema melanopus. În perioada înfloritului, adulţii se hrănesc cu polen şi mătase, iar după înflorire pe rămăşiţele de mătase şi boabele situate la vârful ştiuletelui aflat în faza de lapte. Uneori, hrănirea adulţilor nu afectează producţia de boabe, dar atunci când există un număr mare de adulţi care se hrănesc cu mătasea apărută înaintea polenizării, se obţin ştiuleţi mai mici şi parţial fără boabe. Rol important în stabilirea strategiei de combatere a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb prezintă prognoza apariţiei, care este bazată pe numărul de adulţi, ouă şi larve, luând în considerare atât densitatea, cât şi condiţiile climatice şi mai ales sistemul de cultivare existent în zonă. Monitorizarea se face urmărind larvele şi adulţii. Începând cu anul 2004, la S.C.D.A. Oradea se organizează cercetări riguroase privind biologia, ecologia şi combaterea dăunătorului, în urma câştigării la licitaţie publică a finanţării proiectului ”Cercetări privind managementul integrat de protecţie a culturii porumbului împotriva atacului speciei Diabrotica virgifera virgifera (Le Conte) în vederea realizării unui sistem de agricultură durabilă în partea de NV a României”, în cadrul programului naţional de cercetare Agral. Din determinările efectuate în lanurile de porumb cultivate în monocultură au fost depistate în acest an primele larve care în funcţie de evoluţia condiţiilor vor produce şi în acest an daune importante. În reducerea gradului de dăunare produs de larve şi adulţi contribuie diferite metode agrotehnice: lucrările de bază ale solului, rotaţia culturii, data semănatului şi recoltatul porumbului, distrugerea samulastrei de porumb, fertilizarea organică.