Sfatul medicului: Meteorologii ne avertizează că, în aceste zile, în România vine un val de frig siberian, cu temperaturi de până la -25° C. În condiţiile unui frig atât de intens, pericolul cel mai mare pentru sănătatea noastră îl reprezintă hipotermia, prin scăderea rapidă a temperaturii interne a corpului uman sub 36 C. Simptome şi faze ale hipotermiei Hipotermia se instalează rapid în situaţii de temperaturi exterioare sub 0° C, de vânt sau umezeală (spre exemplu, la o temperatură de -7°C cu vânt de 70 km pe oră, pierderile de căldură sunt echivalente cu cele de la -40°C cu vânt de 3 km/h). Cei mai expuşi sunt boschetarii, bătrânii, copiii, traumatizaţii, persoanele imobilizate, cele aflate sub influenţa drogurilor sau a alcoolului. Pentru cei care au neşansa să cadă în apa unui lac sau râu, hipotermia survine în câteva minute, dar poate apărea chiar şi în locuinţele slab sau deloc încălzite. Mortalitatea este crescută, decesul survenind în 50-70% din cazuri. În funcţie de temperatura internă a corpului, hipotermia are trei nivele de severitate, cea minoră (36 - 34 grade Celsius), manifestată prin frisoane, oboseală musculară, crampe, halucinaţii, piele rece, marmorată la extremităţi, respiraţie şi puls rapide, cea moderată (34 - 30 grade), când se semnalează dispariţia frisoanelor, lentoare în vorbire, somnolenţă, falsă senzaţie de încălzire, piele rece şi violacee, buze vineţii, lipsa senzaţiei de durere, posibile degerături, respiraţie şi puls rare, caz în care, dacă nu se intervine ducând pacientul la căldură, în câteva minute devine inconştient. Hipotermia severă (sub 30 grade Celsius) se manifestă prin respiraţie şi puls foarte rare, imperceptibile, stadiu în care decesul survine rapid, dacă nu se intervine medical. Cum trebuie procedat? Cel mai bun tratament este de a duce victima la căldură cât mai repede, la adăpost de frig şi vânt; daţi-i jos hainele ude şi uscaţi-o, puneţi pături uscate peste ea. Victima hipotermică nu trebuie bruscată, fricţionată sau încălzită brusc, ci se mobilizează sângele rece din periferie, care în cazul în care ajunge la inimă o opreşte, iar braţele şi picioarele vor fi încălzite la urmă. Puneţi pungi cu apă caldă lângă corp (cap, piept, braţe). Dacă sunteţi în vârf de munte, o metodă salvatoare este să o încălziţi cu căldura propriului corp. Daţi-i să bea ceai îndulcit şi cald (nu fierbinte). Nu daţi niciodată unei persoane cu hipotermie ceva ce conţine cofeină (cafea, ceai) sau alcool. Cofeina este un stimulent ce măreşte ritmul cardiac şi grăbeşte efectul de răcire a corpului, iar alcoolul dă o falsă senzaţie de căldură, dilatând vasele de sânge de la periferie ceea ce duce la o şi mai mare pierdere de căldură. Dacă hipotermia a survenit repede, iar pacientul pare decedat (nu respiră şi nu are puls), nu ezitaţi totuşi să cereţi ajutorul Serviciului de Ambulanţă, întrucât temperaturile scăzute au efect protectiv asupra creierului şi a altor organe. S-au semnalat cazuri, în special de copii, care, scoşi din apă îngheţată după una-două ore, deşi păreau decedaţi, au revenit la viaţă, perfect normali, după o resuscitare prelungită, efectuată de către echipajul de urgenţă.