F.T.S. Într-adevăr, nu degeaba a primit Florin Piersic jr. titlul de "Cel mai bun actor al anului 2002", la Gala UNITER din acest an. Ipostazele interpretative - mulate, uneori, alteori muşcând scrâşnind din text - fac dovada unui talent niciodată suficient sieşi, sau altora. "Sex, drugs & rock`n roll" de Eric Bogossian, piesa într-un act tradusă, adoptată scenic, interpretată şi, desigur, regizată chiar de actor, a făcut furori în Bucureşti până acum, iar din seara de 4 octombrie, Clubul "Evergreen" va fi cunoscut ca "locul unde a jucat, seniorial, ?juniorul? Florin Piersic". Unii zic că ar trebui să-şi schimbe prenumele, pentru a nu mai fi apăsat, poate, de umbra coincidentă a tatălui său. Adevărul este că, indubitabil, F.P. jr. şi-a găsit propriul făgaş, propria cale de urmat, chiar şi în vacarmul, vânzoleala şi vrăjmăşiile cărora a trebuit să le facă faţă. De-un timp încoace - aşa singuratic, tenace şi sfidător de prejudecăţi şi convenienţe - Florin este el însuşi, mai mult decât ar fi crezut cineva, vreodată. Registrul său artistic este de o certă originalitate, expresivitatea jocului actoricesc fiind, uneori, chiar violent percepută şi tot astfel indusă privitorului; dar, când faţa realităţii este desfigurată şi oribilă, ar fi o impardonabilă eroare să încerci a o cosmetiza! Sigur că unele urechi pudibende & simandicoase îşi cam simt timpanul în pericol auzind cascadele de cuvinte jargonice, dure şi, după caz, triviale. Dar, asta-i viaţa! Talentatul actor care crede în vocaţia sa o ia în piept. De acum înainte, când spui Florin Piersic, vezi doi mari actori: Tatăl şi Fiul; iar Sfântul Duh, e pe aproape...