Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea au prezentat, joi, în cadrul Colegiului Prefectural, bilanţul de activitate pe anul 2016, analiza arătând că la graniţa de vest a ţării a scăzut migraţia ilegală, crescând, în schimb, cazurile de trafic sau posesie de stupefiante. Traficul de ţigări şi tutun, dar şi traficul internaţional cu autovehicule furate sunt alte aspecte importante din activitatea infracţională înregistrată la frontiera cu Ungaria.   

 

Potrivit bilanţului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, care are în competenţă două judeţe, Arad şi Bihor, la mijloace de transport, traficul în anul 2016 a cunoscut o creștere de 13%, ajungând la peste 6.400.000 autovehicule, din care 59% autoturisme, 32% automarfare și 9% alte autovehicule. Din punct de vedere al sensului de trafic, 49% a fost pe sensul de intrare şi 51% pe sensul de ieşire. În perioada analizată au fost constatate 2.681 fapte ilegale, în 65% din cazuri fiind aplicate sancțiuni contravenționale. De remarcat este faptul că 40% din faptele infracționale constatate la nivelul inspectoratului au fost pe linia migraţiei ilegale. În cursul anului 2016, la nivelul ITPF Oradea au fost constatate 936 de fapte penale, cu 14% mai puține decât în anul 2015. Din numărul total al acestora, 33% sunt tentative/trecere ilegală a frontierei, 31% infracțiuni de fals/uz de fals, 16% infracțiuni la regimul circulației, 11% tăinuire, 2% trafic de migranți și 7% alte infracțiuni. Comparativ cu 2014 și 2015, se constată un trend accentuat descendent al indicatorilor privind migrația ilegală. Astfel, în anul 2016 au fost depistate 604 persoane (67 cetățeni UE și 537 nonUE) care au acționat în zona de competență a ITPF Oradea, atât la frontiera verde, cât și în PTF-uri. Din punct de vedere al cetățeniei, se constată o scădere a numărului de sirieni depistați la frontiera cu Ungaria, concomitent cu o creștere a numărului de cetățeni diin Irak. În general, potrivit statisticii, pe linia migrației ilegale se constată o pondere ridicată (peste 80%) a cetățenilor terți proveniți din statele generatoare de migrație din Orientul Mijlociu și Apropiat (Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Turcia, Sri Lanka, Vietnam, Iran, Somalia, Bangladesh, India, Sudan). În plus, anul trecut a scăzut numărul de facilitatori depistați (de la 84 în anul 2015 la 32 în anul 2016).  

 

Trafic cu ţigări şi maşini furate

Pe de altă parte, bilanţul arată că traficul cu produse din tutun este o activitate infracţională prezentă la frontiera cu Ungaria în special datorită diferenţelor de preţuri dintre state, persoanele acționând atât pe sensul de intrare cât și pe sensul de ieșire. În anul 2016, la nivelul ITPF Oradea, au fost confiscate 822.560 ţigarete, capturile fiind cu 23% mai mici faţă de cele înregistrate în anul 2015, când au fost confiscate 1.070.295 ţigarete.

În ceea ce privește tutunul confiscat în anul 2016 se înregistrează o creștere semnificativă, cu 24% mai mare față de cea din anii precedenți, fiind confiscate 55,650 kg tutun. Ca mod de operare, în 52% din cazuri, s-a folosit ascunderea în autovehicule în/sub bagaje sau disimulate în interiorul acestora, 28% au fost ascunse în locașuri special amenajate în autoturisme, autocar sau autoutilitare, 17% erau ascunse în bagaje de mană şi transportate pe jos și 3% în părţile componente ale autoturismelor. Principalele categorii de bunuri descoperite la nivelul ITPF Oradea au fost alimente (300 kg), autovehicule/utilaje (131 buc.), canabis (0,383 kg/ 674 buc.), laptop-uri (50 buc), produse cosmetice / parfumuri (1.457 buc.) etc. Valoarea totală a bunurilor reţinute în vederea confiscării este de 4.118.279 lei. Faţă de anii anteriori, se constată o creştere a cazurilor de trafic, posesie şi consum de droguri. La nivelul SPF-urilor, au fost înregistrate 11 capturi de droguri, fiind întocmite 7 dosare penale. O altă ramură a infracţionalităţii transfrontaliere o reprezintă traficul internaţional cu autovehicule furate. Statele de provenienţă a autovehiculelor sunt, de cele mai multe ori, Italia, Germania, Franţa, dar s-au înregistrat şi cazuri din Marea Britanie, Belgia, Olanda, Polonia, Suedia, Norvegia, Slovacia, Austria şi Portugalia. Cele mai multe au fost autoturisme de lux, în special SUV, dar şi o gamă largă de utilaje de construcţii. Poliţiştii susţin că, privind  modalităţile de operare, frauda de asigurare predomină, dar se înregistrează şi numeroase cazuri de furt brut, urmat de falsificarea documentelor, plăcuţelor de înmatriculare şi repoansonarea seriilor de şasiu. În anumite cazuri de furt la comandă, s-a folosit modul de operare denumit clonare (caz în care se folosesc documentele şi plăcuţele unei maşini care are caracteristici similare şi singura modificare operată este repoansonarea seriei, corespunzător documentelor autentice deţinute). Ca ţări de destinaţie, autovehiculele furate ar fi urmat să ajungă în principal în România şi în spaţiul ex-sovietic (Ucraina, Moldova, Transnistria, Belarus, Rusia). În cazul României, nu există probe referitoare la anumite complicităţi în cadrul RAR.