"Mica Unire", omagiată la Oradea în Piaţa "Unirii" Sâmbătă, 24 ianuarie, s-au împlinit 29 de luştri de la înfăptuirea, în 1859, a aşa-numitei "Mica Unire", sintagmă ce nu ştirbeşte cu nimic din însemnătatea exponenţială a acestui eveniment de ctitorire a societăţii româneşti moderne, piatră de temelie a consolidării unităţii de Neam şi Ţară a românilor. Piaţa Unirii din municipiul nostru - platoul din faţa statuii întâiului întregitor de ţară - a fost şi de această dată locul unde au început manifestările comemorative. Un public nu prea numeros, dar în vibrantă comuniune de cuget şi simţiri cu solemnitatea momentului, a urmărit ceremonialul militar şi omagiul prezentat de către reprezentanţii obştei. După intonarea Imnului de Stat, a fost prezentat Onorul la drapel, după care au fost depuse coroane de flori la statuia Viteazului, din partea administraţiilor judeţului şi municipiului, a unor partide politice şi a unor instituţii locale. Prefectul de Bihor, Florian Serac, a cuvântat despre marea însemnătate a Unirii Principatelor - în plan naţional, dar şi în contextul europolitic de atunci - despre semnificaţia cu reverberaţii în timp şi istorie a acesteia. Vorbitorul a subliniat rolul determinant al colonelului Alexandru Ioan Cuza - ca Domn ales în Moldova şi Ţara Românească - în implementarea unor reforme de mare importanţă social-politică. Apoi, evoluţia societăţii moderne româneşti, până la momentul apoteotic al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, ecoul acestora fiind prezent, în timp, până în zilele noastre, când România se află în pragul integrării euro-atlantice. Detaşamentele Garnizoanei Oradea au prezentat onorul la oficialităţi, iar fanfara a intonat Hora Unirii, cei prezenţi simţind în suflete sentimentul rotund, emoţionant, al unităţii de neam şi ţară, al demnităţii de a fi români. La Teatrul de Stat Oradea În continuare, Mica Unire a fost sărbătorită - printr-un spectacol muzical-coregrafic - pe scena Teatrului de Stat Oradea, publicul nefiind prea numeros nici aici, dar deosebit de receptiv. Mai întâi, într-un preambul al istoricităţii, prof. univ. dr. Viorel Faur a evocat - în cuvinte pregnant argumentative - rolul de fundament socio-istoric şi politic al Unirii Moldovei cu Ţara Românească, în contextul favorabil în plan european de atunci, după Conferinţa de la Paris a Puterilor Garante; de asemenea, abilitatea politicienilor din cele două provincii româneşti de a pune Europa în faţa faptului împlinit, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn unic al Moldovei şi Munteniei. "Acesta a fost omul providenţial, la locul potrivit în acel moment crucial pentru aspiraţia spre unitate şi independenţă a românilor, el dovedindu-se şi un mare reformator, impunându-şi autoritatea, care nu a alunecat nici o clipă în dictatură, într-un cuvânt, atunci, la momentul 1859 s-au pus bazele construcţiei României moderne". "Unirea - visul naţiunii" a fost genericul spectacolului ce a urmat, protagoniste fiind Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat Oradea, Corul "Camerata Felix", Ansamblul Profesionist "Crişana", precum şi cea supranumită "prinţesa naiului", Oana Lianu. Au fost momente înălţătoare, de incontestabilă frumuseţe şi emoţie, regia artistică fiind asigurată de actorul Eugen Ţugulea. Cei care s-au prins în Hora Unirii, în Piaţa Ferdinand, după spectacol, şi-au dat seama cât de important este şi astăzi, pentru noi, românii, de a fi uniţi în cuget şi-n simţiri.