Ediţia a IX-a - Amsterdam 1928 În 1926, CIO atribuie oraşului Amsterdam organizarea JO din 1928, sarcină de care olandezii se vor achita cu brio. Derulată în condiţii superioare precedentelor ediţii, competiţia a stabilit câteva recorduri interesante, printre acestea numărându-se şi cel din proba feminină 100 m, câştigată de americanca Betty Robinson (întrecere atletică desfăşurată în premieră). Tot acum se va aprinde pentru întâia oară flacăra olimpică, în vârful unui turn de pe stadionul olimpic din Amsterdam. Participarea delegaţiei române a fost mai mult decât modestă, nici un sportiv nereuşind să urce pe podium sau să obţină puncte. La această ediţie se inaugurează obiceiul ca defilarea sportivilor să fie deschisă de sportivii ţării care a inovat JO moderne (Grecia), iar închiderea să fie făcută de cei ai ţării gazdă, tradiţie rămasă neschimbată până astăzi. România participă doar cu scrimeri şi atleţi Greutăţile vieţii şi disensiunile din sânul COR au privat delegaţia României de o participare fructuoasă, nici de această dată guvernanţii şi forul olimpic român nereuşind ca, în patru ani, să găsească soluţii pentru a sprijini olimpicii români, siliţi să se descurce singuri. Pentru că din programul olimpic au dispărut tenisul, rugby-ul şi tirul, s-a luat decizia ca România să participe doar la întrecerile de atletism şi scrimă, fără nici un rezultat demn de consemnat. Însă nu s-ar fi putut obţine mai mult, ţinând cont că pentru a ajunge la Amsterdam sportivii români au avut de făcut o călătorie foarte obositoare şi sinuoasă, total inadecvată obţinerii performanţei. Întâmplări hazlii Nici ediţia olandeză n-a fost scutită de peripeţii haioase, printre acestea numărându-se cea a australianului Henry Pearce într-o cursă de canotaj. Luând startul într-o cursă din sferturile de finală, australianul a fost silit să se oprească la mijlocul cursei nu pentru probleme tehnice sau fizice, ci din cauza unui stol de raţe, abia după îndepărtarea acestuia Pearce putând să continue şi să câştige cursa, iar apoi chiar aurul olimpic. Revine în arena olimpică Germania, care nu mai participase la competiţii dinaintea războiului, iar asiaticii sparg gheaţa şi cuceresc primele medalii de aur, prin japonezii Mikio Oda, învingător la triplusalt, şi prin Yoshiyuki Tsurata, câştigător al probei de 200 m bras. Eroul acestei ediţii a fost Johnny Weism?ller, care şi-a dublat succesul din urmă cu patru ani, fiind unul dintre protagoniştii Jocurilor. Extraordinarul talent al celui mai cunoscut sub numele de Tarzan s-a materializat nu doar prin medaliile olimpice, ci şi prin cele 26 de recorduri mondiale, dintre acestea, cel stabilit în 1927, la 100 yarzi stil liber, rezistând 17 ani!