În loc să se lămurească problema investiţiilor făcute din bani publici la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Cadea, lucrurile se complică în lumina noilor declaraţii contradictorii făcute de autorităţile care s-au oferit să cereceteze cazul. La prima oră, reprezentanţii mass-media au fost convocaţi într-o conferinţă de presă de către preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, care a recunoscut că, deşi trebuia să ştie despre cererea de retrocedare, nu a ştiut. Apoi a urmat o deplasare la Castelul de la Cadea cu reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, care şi ei au negat că la data la care au cerut banii de la Guvern pentru reabilitarea imobilului ar fi fost "înştiinţaţi oficial" despre revendicare. Mai apoi, după-amiază, a venit un comunicat al Prefecturii, din care reiese că, la data la care se făceau demersurile pentru banii de la bugetul de stat, "problema retrocedării în natură a imobilului a fost dezbătută în şedinţa Colegiului Director al DGASPC ce a avut loc în data de 28 iulie 2006". Preşedintele CJ Bihor, Alexandru Kiss, a găsit repede o scuză pentru faptul că la data de 25 septembrie 2006, când avocatul familiei Pongracz a făcut o solicitare instituţiei pe care o conduce, nu a realizat despre ce este vorba. El îşi motivează atitudinea prin faptul că zilnic are de semnat sute de adrese şi nu are cum să le analizeze pe fiecare în parte. "Dacă verificam mult mai atent cererea, puteam să ştiu. Dar nu am făcut acest lucru şi aşa că nu am ştiut despre retrocedare", a precizat preşedintele CJ Bihor, Alexandru Kiss. Mai mult, cu toate că susţine că a delegat o comisie să cerceteze modul în care au fost alocaţi banii publici la Castelul Cadea, concluziile lasă mult de dorit. "Această clădire nu a fost retrocedată. Şi după verificări, nici nu va fi, pentru că nu s-a cerut", a precizat Kiss, lucru infirmat ulterior de către comunicatul remis către mass-media de către Instituţia Prefectului judeţului Bihor. Conform raportului Prefecturii, în baza Legii 10/2001, la data de 14 februarie 2002, Pongracz Vilmos şi Pongracz Karoly au depus o notificare prin care solicită despăgubiri pentru imobilele (construcţie şi teren aferent) situate în localitatea Cadea Mică, în calitate de moştenitori ai fostului proprietar tabular, defunctul Pongracz Ştefan. Ulterior, Legea 247/2005 permite restituirea imobilului în natură. Astfel, prin adresa nr. 2969 din 2 noiembrie 2006, reprezentantul legal al familiei Pongracz solicită restituirea în natură a imobilului cunoscut sub numele Castelul Pongracz, precum şi "a altor imobile, terenuri şi construcţii anexe acestuia". Reprezentanţii DGASPC nu par să-şi amintească... Nici reprezentanţii DGASPC nu par să-şi amintească despre faptul că la urechile lor ar fi ajuns zvonul că imobilul ar fi revendicat. Administratorul Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională Cadea recunoaşte că moştenitorii vizitează încă din 1992 Castelul Cadea, greu de crezut că în numeroasele vizite nu ar fi pomenit de intenţia de retrocedare. La fel şi directorul DGASPC, Koncsek Zita, susţine că la data la care se făceau demersurile pentru primirea de la Guvern a celor 2,3 milioane RON pentru Cadea "nu a primit nici o înştiinţare oficială despre retrocedare". Aspect care nu exclude faptul că, cel puţin verbal, intenţia de revendicare în natură ar fi ajuns la urechile celor implicaţi. Poziţia DGASPC Bihor pare să fie contrazisă de către comunicatul Instituţiei Prefectului, din care reiese că se ştia despre cererea de retrocedare în natură. "Prin Adresa nr. 18 din 16 martie 2006, Centrul Cadea informează DGASPC despre revendicarea imobilului în cauză. Tot în decursul anului 2006, se revine cu o astfel de informare către DGASPC, prin Adresa nr. 60 din 27 iulie 2006. La nivelul Colegiului Director al DGASPC, în data de 28 iulie 2006, problema retrocedării în natură a imobilului a fost dezbătută la şedinţă, la punctul Diverse, dovadă fiind Procesul verbal al şedinţei, încheiat la acea dată, aceasta în contextul în care se ştia că vor fi alocate unele sume de bani destinate reparaţiilor la Castelul Cadea", se precizează în informarea venită din partea Prefecturii Bihor. Neglijenţa, ar putea costa extrem de scump Nici problema situaţiei juridice a imobilului de la Cadea nu a fost rezolvată, nici Primăria de la Săcueni, nici CJ Bihor şi nici DGASPC Bihor nu par să-şi asume dreptul de proprietate asupra Castelului Cadea. Cu toate aceste încurcături, toate forurile implicate îşi exprimă speranţa că vor scăpa basma curată de acuzaţiile de dirijare a banilor publici pentru renovarea unui imobil retrocedat, prevalându-se de normele legale în care se precizează că în situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificărilor şi cărora le-au fost adăugate pe orizontală, în raport cu forma iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial şi dacă părţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent. Neglijenţa autorităţilor i-ar putea costa scump. Faptul că nu au ştiut despre retrocedare nu-i exonerează de răspundere, în condiţiile în care factorii implicaţi aveau această responsabilitate. Poate că data viitoare, când se vor dovedi tot atât de nepăsători, norocul nu va fi de partea lor.