Romii orădeni denunţă discriminarea la care sunt supuşi de edili În urmă cu aproape doi ani, în campania electorală, actualul primar al Oradiei, Petru Filip, pentru a obţine cât mai multe voturi, a vizitat "ghetoul" ţigănesc, promiţând marea cu sarea în schimbul susţinerii sale pentru un nou mandat de edil-şef. Astfel, în urma promisiunii că situaţia locatarilor "ghetoului" se va schimba, împărţind şi ceva produse alimentare, primarul Oradiei a reuşit să "cumpere" votul a peste 1.500 de ţigani. La începutul acestui an s-a decis strămutarea persoanelor de această etnie din centrul municipiului, una din posibilele locaţii fiind un bloc de locuinţe ce urmează să fie construit în cartierul Velenţa, în vecinătatea vestitelor blocuri "NATO"... La limita supravieţuirii Gunoaie, pereţi scorojiţi, geamuri sparte şi mirosuri pestilenţiale, cam asta întâlneşti în zonele unde locuiesc persoane de etnie romă. Pentru a nu mai exista astfel de inconveniente, autorităţile locale doresc strămutarea romilor care locuiesc în casele din centrul municipiul în locuinţe sociale ce se vor construi în cartierul Velenţa, în apropierea blocurilor "NATO", imobile locuite, de altfel, de persoane de etnie romă. Însă iniţiativa Primăriei a iscat reacţii contradictorii atât în comunitatea orădeană, cât şi în cadrul organizaţiilor nonguvernamentale bihorene care apără interesele persoanelor de etnie romă. Pentru a afla opiniile romilor în ce priveşte iniţiativa Primăriei, am efectuat un raid în cartierul Velenţa, precum şi la casele din centrul municipiului unde locuiesc persoane de aceeaşi etnie. O "bombă" biologică Într-o mizerie cumplită, îmbibată de duhori greu de descris, în cartierul Velenţa, din municipiu, trăiesc peste 900 de romi. Este vorba despre 96 de apartamente, majoritatea dintre ele aflate într-o stare de degradare avansată, fără geamuri şi fără utilităţi casnice în cele mai multe cazuri. Mai mult, în unele apartamente locuiesc şi 20 de persoane. "Uitaţi-vă şi dumneavoastră cum locuim. Câte 15-20 de persoane în două camere. Ne bucurăm că avem apă rece şi lumină. Însă mulţi nu avem locuri de muncă, deoarece nu ne angajează nimeni. Mai lucrăm aşa pe cont propriu, dar cei mai mulţi colectează deşeuri de la groapa de gunoi pe care apoi le valorifică. Sunt peste 400 de copii aici. Trebuie să trăim cumva. Autorităţile locale ne-au promis multe, însă, dacă vrem să o ducem bine, trebuie noi să ne facem viaţa uşoară. Dar cu ce? Dacă ne gândim bine, blocurile în care locuim sunt insalubre, condiţiile de igienă sunt precare şi, de cele mai multe ori, ne întrebăm: oare copiii noştri vor supravieţui zilei de mâine?", se întreabă unul dintre locatarii blocurilor "NATO". "20 de persoane în acelaşi apartament este crunt" În urma raidului efectuat, am găsit printre cele 96 de apartamente câteva care, fără doar şi poate, îşi meritau numele de locuinţă. Aşternuturi curate, mobilă nou-nouţă, aparate electrocasnice şi o ambianţă de lux. De aici rezultă faptul că persoanele de etnie romă pot şi doresc să fie civilizaţi, însă au nevoie de sprijinul comunităţii. "Tot ce este în casă s-a făcut pe banii noştri. Foarte mici investiţii au fost realizate cu ajutorul Primăriei. Noi nu suntem proşti sau necivilizaţi. Doar faptul că suntem ţigani ne distinge de ceilalţi oameni", a mai precizat unul dintre locatari. Aceeaşi părere o are şi preşedintele Alianţei pentru Unitatea Romilor (AUR) Bihor, Jozsef Rostaş, care precizează că ţiganii sunt în cele din urmă toţi la fel. "Nu am nimic împotrivă ca ceilalţi ţigani să vină aici. Însă cred că numărul lor a fost exagerat de către autorităţile locale. Am vrea, însă, ca şi cei care locuiesc aici în blocuri să fie ajutaţi. Chiar dacă au curent şi apă, să locuiască 20 de persoane în acelaşi apartament este crunt", a precizat preşedintele Alianţei pentru Unitatea Romilor. Grajd pe post de locuinţă Am vizitat şi casele din zona centrală a municipiului unde locuiesc cetăţenii romi, care urmează a fi strămutaţi de autorităţile locale din "buricul" târgului în locuinţele sociale, şi am constatat cu stupoare că oamenii şi animalele împart zilnic aceleaşi "aşternuturi". Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă imobilul cu nr. 34 situat pe Calea Clujului. Fără pereţi, fără geamuri, cu un acoperiş gata să cadă oricând, fără lumină, apă sau încălzire. Un adevărat focar de infecţii. Una peste alta, animalele pot fi întâlnite deseori în aşternuturile oamenilor. "Deja ne-am săturat să mergem la Primărie. Condiţiile în care trăim sunt inumane. De ce nu putem să locuim şi noi cât de cât normal? De ce autorităţile locale nu dau doi bani pe noi?", se întreabă I.S., una dintre locatare. Promisiuni deşarte În urmă cu aproape doi ani, în campania electorală, actualul primar al Oradiei, Petru Filip, pentru a obţine cât mai multe voturi, a vizitat "ghetoul" ţigănesc, promiţând marea cu sarea în schimbul susţinerii sale pentru un nou mandat de edil-şef. Astfel, în urma promisiunii că situaţia locatarilor "ghetoului" se va schimba, împărţind şi ceva produse alimentare, primarul Oradiei a reuşit să "cumpere" votul a peste 1.500 de ţigani. "Nu ne este frică să vorbim. Înainte de alegeri, primarul cu mai multe persoane au venit aici şi au împărţit cârnaţi, slănină şi dulciuri pentru copii. Ne-au zis că zona va fi reabilitată şi igienizată. Nici vorbă de aşa ceva. Dacă avem apă rece, lumină şi acoperiş asta nu înseamnă că primarul şi-a îndeplinit promisiunile. Unde sunt cei peste două miliarde de lei care trebuia investiţi în aceste blocuri?", se întreabă una dintre locuitoarele "ghetoului". În ce priveşte intenţia Primăriei de a aduce alte 700 de persoane în locuinţele ce se vor construi în vecinătatea blocurilor "NATO", locatarii nu sunt împotriva acestei intenţii. "Nu avem nimic împotrivă să vină acei ţigani aici. Însă, dacă tot se fac locuinţe, să se facă şi pentru noi. 20 de persoane sunt prea multe ca să locuiască în aceeaşi casă. Credem, însă, că riveranii se vor împotrivi ideii", a precizat I.V., casnică. Totuşi, persoanele de etnie romă care locuiesc în centrul oraşului sunt împotriva oricărei acţiuni de mutare a lor din casele în care locuiesc în momentul de faţă. "Noi nu mergem nicăieri. Aici am crescut, aici au crescut copiii mei. Aici este civilizaţie. În Voltaire nu sunt decât furturi şi oameni prost crescuţi. Dacă primarul a promis ceva, ar face bine să se ţină de promisiune. Şi dacă rămânem în stradă, noi acolo nu mergem", spune V.L., casnică. Blocuri versus case sociale În urma nemulţumirilor venite din partea organizaţiilor nonguvernamentale privind strămutarea persoanelor de etnie romă din centrul Oradiei, Direcţia Patrimoniu din cadrul Primăriei Oradea a renunţat la ideea construirii locuinţelor sociale în apropierea blocurilor "NATO", însă ia în calcul construcţia de case sociale în apropierea cartierului Ioşia Nord, în apropiere de calea ferată. "Blocul de locuinţe sociale a fost numai o variantă. Acum ne-am oprit la o alta, respectiv aceea a unui sătuc constituit din case sociale în cartierul Ioşia Nord, în apropiere de linia ferată. Ca să nu creadă cetăţenii de etnie romă că facem discriminare, acolo vor avea tot ce le trebuie: şcoală, grădiniţă, piaţă şi cămin cultural. Aici vor sta romii care locuiesc în centru şi care, în momentul de faţă, se află într-o situaţie critică: fie au fost evacuaţi, fie casa în care locuiesc este în pericol de prăbuşire. Pe lângă ei, vor mai locui persoanele care se află pe lista de aşteptare pentru locuinţe sociale", a precizat Marcel Boloş, directorul Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei Oradea, uitând că tocmai construirea de locuinţe şi oferirea tuturor facilităţilor persoanelor de etnie rromă în afara comunităţii orădene înseamnă excluderea lor din societate ceea ce, altfel spus, e o altă formă de discriminare. Specialiştii Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Prefecturii Bihor consideră că Primăria Oradea a precipitat lucrurile, deoarece proiectul de strămutare nu a fost supus atenţiei organizaţiilor nonguvernamentale care susţin interesele romilor şi nici Biroului judeţean pentru Romi. "Nimeni nu a venit să îmi arate ceva în scris. Au fost declarate anumite lucruri care în momentul de faţă nu au nici o relevanţă. Normal că oamenii au cerut lămuriri. Oricum, noi aşteptăm, în urma cererii adresate către Primărie, Direcţiei Patrimoniu, clarificări cu privire la demersurile pe care Primăria doreşte să le facă în privinţa persoanelor de etnie romă. Cert este că au trecut mai bine de 30 de zile şi răspunsul întârzie să sosească", a precizat Carmen Mitricioiu, consilier pe problema romilor din cadrul Prefecturii Bihor.