În spatele progresului stă enorm de multă muncă depusă de niÅŸte oameni uitaÅ£i. Oradea ÅŸi-a ridicat clădirile monumentale la începutul secolului XX, un efect direct al vieÅ£ii economice prospere.
Primele fabrici "moderne"
PopulaÅ£ia începând să sporească, a crescut ÅŸi cererea de locuinÅ£e. Ervin Lederer a înfiinÅ£at o firmă care deservea aproape toată cererea de materiale de construcÅ£ii de la Å£iglărie externă pentru "coperiÅŸ", până la cea "păstrătoare de foc", "retortă de gaz, var, cuptor, cement, ghips", precum ÅŸi "plăci de lemn pentru a înfăşura (lambriuri) ÅŸi alte obiecte de clădiri". IndustriaÅŸul deÅ£inea maÅŸini ÅŸi părÅ£i de maÅŸini pentru construcÅ£ii, vagoane mici ÅŸi alte agregate mecanice. Are succes, în doi ani firma individuală transformându-se în societate în nume colectiv. "Prima industrie din Oradea Mare pentru jucării, articole de lux, casnice ÅŸi de strungărie" este înfiinÅ£ată de profesorul Friederich Andos în august 1922, iar Albert VerÅ‘ deschide fabrica "Patria- fabrică de vagoane". Inginerul Paul Mandi se apucă în fabrica "Alfa" din SeleuÅŸ să producă diverse "garnituri pentru maÅŸini", iar MauriÅ£iu Berger deschide în august 1925 "Spirul - industrie ÅŸi comerÅ£ cu ÅŸireturi de ghete", pe actuala stradă Iosif Vulcan (fostă Rimanóczy). Întreprinzătorul Erick Müller pune bazele primei firme de conserve de peÅŸte, pe care o denumeÅŸte "Phoenix conserve de peÅŸte", pe strada Petru RareÅŸ nr.4. "Primul stabiliment industrial pentru fabricarea de săpun medical ÅŸi de lux" ia fiinţă în 1930 pe strada Kogălniceanu la nr.3/a, proprietar fiind Coloman Deutsch. Teodor Masitz are ÅŸi el o firmă în iunie 1925 prin care vinde "mărfuri de blănărie", dar ÅŸi le repară ÅŸi le "păstrează în decurs de vară". Silviu Andrei îÅŸi deschide în octombrie 1922 un "Birou de transport" care deserveÅŸte "Întreprinderile Mercur". Pe 17 martie 1924 asistăm la o altă premieră, luând fiinţă "Prima fabrică româno-italeană de aparate electrice de fiert ÅŸi încălzit", patron fiind un anume Germano Barbetti.
Taverne, divertisment, servicii
Orădenii au reputaÅ£ia de oameni harnici, dar care nici nu se dau în lături de la distracÅ£ie. Puzderia de cafenele, birturi, cofetării ÅŸi taverne aveau nevoie de marfă în permanenţă astfel că David Sauber avea un mare "depozit de articole pentru pivniÅ£e", iar Henrick Ilük fabrica de zor rom ÅŸi alte lichioruri. Evenimentele de familie erau imortalizate pe peliculă foto de mulÅ£i ani în Oradea. Eugen Steiner avea un "Foto-Magazin special de articole fotografice", iar Romulus MărcuÅŸ încerca în februarie 1923 o afacere nouă: "Modern-întreprindere de filme, împrumutare ÅŸi comerÅ£ cu filme". Peste numai un an ÅŸi-a radiat firma. Pe actuala Republicii-pietonal nr.11 a luat fiinţă, în august 1925, "Mare magazin de arte musicale ÅŸi instrumentar musical" fondat de Ernest Racz. Magazinul a mers bine, din moment ce, în trei ani, îÅŸi deschide o sucursală în PiaÅ£a Unirii. Municipalitatea orădeană hotărăşte să extindă în tot oraÅŸul reÅ£eaua de canalizare ÅŸi apă, astfel că pe 2 octombrie 1924 înfiinÅ£ează "Întreprinderea de apeduct ÅŸi canalizare a municipiului Oradea Mare", desemnând ÅŸi un comitet care să se ocupe de gestionarea problemelor.
Sindicate cu obiective bolÅŸevice
Contemporani cu naÅŸterea bolÅŸevismului ÅŸi a fascismului, orădenii se simt mai apropiaÅ£i de doctrina roÅŸie. O puzderie de sindicate iau naÅŸtere în anii 20, unele dintre ele având în statut prevederi copiate parcă din "Manifestul comunist". Astfel, "Sindicatul muncitorilor în îmbrăcăminte din România - filiala Oradea Mare" ÅŸi-a trecut în statut următoarele obiective ÅŸi scop: "A servi interesele economice ÅŸi culturale a membrilor săi; a desvolta sentimentul de solidaritate între ei, a sprijini ÅŸi susÅ£ine toate năzuinÅ£ele ÅŸi revendicările cari tind spre îmbunătăţirea condiÅ£iilor de muncă: prin socializarea mijloacelor de producÅ£ie ÅŸi desfiinÅ£area oricărei posibilităţi de a se exploata om pe om". Nu e de mirare deci că aproape toate meseriile din oraÅŸ au început să se organizeze sindical: muncitorii din industria pielii, cei din domeniul alimentar, cei din construcÅ£ii etc. S-a ajuns în situaÅ£ia comică în care ÅŸi-au făcut sindicat chelnerii, la fel, bărbierii ÅŸi frizerii, librarii, dar ÅŸi... "proprietarii de cafenele, restaurante, cârciume, bodegi ÅŸi cofetării din Oradea ÅŸi provincie".
Diktatul de la Viena din 30 august 1940 ÅŸi intrarea trupelor horthyste în frunte cu regentul Horthy în Oradea, pe 13 septembrie, marchează începutul unei perioade crunte în istoria oraÅŸului. De acum încep să dispară ÅŸi din registrele oraÅŸului întreprinzătorii evrei...
03.01.2012, 22:30
Poţi adăuga un comentariu completând formularul de mai jos.
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate.
| ROM [11.02.2012, 08:49] Romul nu este un "lichior"!! postat de: Pilangiu' ![]() |
joi ora 06:54
![]() | Ploi torenţiale |
Umiditatea: 100 %
Viteza vântului: 25.75 km/h
Vineri
![]() | Senin |












.jpg)




