Amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale a fost, ieri, gazda unei conferinţe susţinute de conf. univ. dr. Florin Müller (Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti), cercetător ştiinţific principal la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Acesta a susţinut în prezenţa a numeroşi studenţi şi cadre universitare o conferinţă cu tema "Dictatură şi totalitarism în România interbelică. Dimensiuni intelectuale".

În cadrul evenimentului, conferenţiarul Florin Müller şi-a prezentat volumul "Metamorfoze ale politicului românesc 1938-1944".  Istoricul bucureştean a prezentat, în prima parte a conferinţei, relaţia ambiguă dintre intelectualii români din perioada interbelică şi puterea politică. Mişcarea legionară a reprezentat un subiect de interes pentru intelectualii români, cum ar fi Mircea Eliade, Emil Cioran şi Constantin Noica. Opera lor de factură literară, ştiinţifică şi filosofică a suscitat numeroase comentarii, acreditându-se ideea că scrierile lor au reprezentat o legitimare a fascismului, a totalitarismului şi a iraţionalismului. După o îndelungă cercetare, Florin Müller a ajuns la convingerea că lucrările lor depăşesc cadrul ideologic fascist. Principala motivaţie a intelectualilor români de a se alinia ideologiei legionare trebuie privită dintr-o perspectivă personală, ei identificau în principiile Gărzii de Fier o cale spre o societate mai pură. Cu toate acestea, exaltarea lor în jurul lui Corneliu Zelea Codreanu a fost infirmată de propria revizuire a atitudinii din tinereţe. Istoricul Florin Müller a mai prezentat în cadrul conferinţei de ieri şi câteva aspecte ale regimurilor politice de la sfârşitul anilor '30. Cele trei dictaturi, carlistă, legionară şi antonesciană, vor crea disfuncţionalităţi care vor permite instalarea regimului comunist. "Regimul comunist vine pe fondul a şase ani de dictatură. Responsabilă pentru instalarea comunismului este şi perioada interbelică", a precizat conf. Florin Müller.