"Urmărim eliminarea imposturii din toate manifestările culturale de gen" * afirmă Viorel Horj, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor - Domnule director, ca la fiecare început de an, "partea leului" revine proiectelor care vor trebui să ia chip şi să prindă cheag în orizonturile aşteptărilor. - Nu pot să pronunţ cuvântul proiect, fără să mă gândesc la etimologia lui latină: a arunca înainte. Vocabula a evoluat semantic - rupându-se aproape definitiv de înţelesul iniţial. Dar ideea de "aruncare" a rămas. - Tocmai. Aruncaţi, vă rog, o privire iscoditoare în ceea ce - cultural vorbind - este acum doar o schiţă pe... hârtia de calc a DCCPCN Bihor. Sau, metaforic vorbind, sămânţa ce urmează să germineze. - Într-adevăr, metafora este valabilă şi pentru domeniul culturii. Pentru că, iată, proiectele noastre culturale se hrănesc din cultivarea şi perpetuarea tradiţiei. Oricâte furtuni s-au abătut peste fragila noastră democraţie postdecembristă, ele au rămas în picioare. - Şi care ar fi aceste momente ce leagă trecutul Bihorului de prezentul său? - Selectez doar câteva, dintr-un amplu proiect de strategie culturală: "Zilele culturii bihorene" - ediţia a XIV-a; "Târgul meşterilor populari din România" - ediţia a XI-a; Festivalul de folclor pentru copii şi tineret "Flori alese de pe Crişuri" - ediţia a VII-a; Festivalul de muzică populară pentru tinerii solişti şi instrumentişti "Mândru-i cântecu-n Bihor"; Festivalul folcloric al ţiganilor - ediţia a VIII-a; "Oul de Paşti" - ediţia a VII-a. - Acestea au o constantă preponderent folclorică, personalizând fiinţa istorică şi naţională a poporului nostru, într-o elocventă culoare locală, bihorenească. Dar aveţi şi manifestări situate - după cum spuneaţi odată - la echidistanţa dintre tradiţie şi actualitate. - Desigur că Bihorul are şi o artă cultă, racordată în permanenţă la circuitul spiritual naţional. Iată, într-o riguroasă selecţie, care sunt aceste preferinţe: "Tabăra de sculptură de la Ţeţchea" - ediţia a IV-a; Zilele revistei "Familia" - ediţia a XIII-a; Salonul de toamnă al artiştilor plastici profesionişti; Festivalul "Varadinum" - ediţia a XIII-a. - Aveţi şi unele manifestări aplicative, să spun aşa, de strictă contemporaneitate? - Fără îndoială. Iată câteva: "Management şi monitorizare în căminele culturale şi casele de cultură. Relaţia acestora cu administraţia locală"; "Colocvii despre arhitectură"; "Scripta manent" - editarea unor cărţi cu valoare documentară pentru Bihor; "Zilele europene ale patrimoniului mondial". - Până acum aţi avut şi o deschidere internaţională. - O vom cultiva, desigur, în continuare, încercând chiar să o amplificăm. Vom spori gradul de asistenţă de specialitate acordat formaţiilor artistice româneşti din vecinătatea noastră transfrontalieră. De asemenea, vom reînnoi protocoalele de schimburi culturale cu "Autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria", cu "Uniunea Culturală a Românilor din Gyula", cu Institutul de Educaţie şi Cultură "K?lcsy Ferenc" din Debreţin, cu "Asociaţia Culturală a Românilor din Vârşeţ" (Serbia). - Problema patrimonială a fost până acum printre priorităţi. - Ba chiar înseamnă acum, pentru noi, prioritatea priorităţilor. În 2004, vom desfăşura un şir de ample acţiuni privind: centralizarea propunerilor culturale şi religioase privind clasarea patrimoniului mobil şi imobil; control periodic şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege pentru lucrări de intervenţie la monumente care nu au acordul Comisiilor Naţionale sau Regionale. - Acum dispuneţi, în sfârşit, de organigrama instituţiei. - Da. Şi mai dispunem acum şi de doi experţi capabili să ia decizii oportune privitoare la patrimoniul mobil şi imobil. Aceştia au efectuat anul trecut peste o mie de expertize asupra unor bunuri culturale comune, nepatrimoniale, destinate unor exporturi temporare sau definitive. Avem, în acest sens, o excelentă colaborare - transpusă într-un "protocol", cu Muzeul Ţării Crişurilor, cu directorul dr. Aurel Chiriac, care ne oferă - pe baza înţelegerii convenite - experţi pentru domeniile patrimoniale neacoperite. - Domnule director, toată gama manifestărilor pe care le-aţi amintit sunt organizate de instituţia dumneavoastră? Vă întreb, având în vedere limitele financiare care vă grevează, totuşi, proiectele. - Aşa este, din păcate. La majoritatea suntem parteneri. Toată lauda pentru directorii instituţiilor culturale judeţene care, de ani buni, fac din unităţile lor adevăraţi "vehicoli culturali". Ei sunt factori extrem de activi într-un fructuos dialog comunitar, serviciile lor fiind puse în slujba publicului. Aici s-ar putea afla şi motivaţia DCCPCN Bihor: neavând decât puţini bani pentru susţinerea actelor culturale, ea îşi poate compensa "handicapul" printr-un sprijin logistic şi de specialitate. Efectul direct constă în eliminarea imposturii din orice manifestare de gen. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că puţinii bani ai Culturii au fost cheltuiţi cu folos. Cum se va întâmpla - după cum publicul se va convinge - şi în acest an. - Aşa să fie. Vă mulţumesc!