Deşi s-a născut la Târgu Mureş, prof. Ionel Negrea a devenit, prin adopţie, un orădean get-beget, cea mai mare parte a carierei sale de fotbalist şi de antrenor desfăşurându-se pe meleaguri orădene. Cariera de fotbalist şi-a început-o la echipa de juniori Mureşul Târgu Mureş, a trecut ulterior la ASA Târgu Mureş (tineret-speranţe), continuând apoi la formaţiile de seniori Unirea Dinamo Focşani, Înfrăţirea Oradea şi FC Bihor (toate divizionare B). În 1979 a absolvit IEFS Oradea, cu specializarea fotbal, activând ca profesor titular la Liceul cu Program Sportiv Bihorul, unde antrenează diferite grupe de copii şi juniori. În prezent este antrenorul echipei de juniori LPS Bihorul (fotbalişti născuţi în 1985), care a participat în Campionatul Naţional de Juniori (seria a V-a), încheind turul pe locul VII. Referitor la parcursul formaţiei, la împliniri şi neîmpliniri, la perspectivele de viitor, am purtat un scurt dialog cu profesorul Ionel Negrea. - Pentru început, v-aş ruga să faceţi o scurtă radiografie a parcursului echipei în turul de campionat. - Referitor la parcursul formaţiei în prima parte a campionatului, pot să spun că am avut şi părţi bune, dar şi unele mai proaste. La părţi bune aş menţiona faptul că, acasă, am ştiut să ne punem în valoare avantajul terenului propriu şi să câştigăm toate meciurile, ceea ce n-a mai reuşit nici o echipă din serie. În schimb, în majoritatea partidelor din deplasare, jocul a fost plăcut la vedere, dar n-am ştiut să valorificăm numeroasele ocazii de gol pe care ni le-am creat. Tot la bune, aş trece şi faptul că echipa s-a sudat, mecanismul de joc funcţionează tot mai bine şi, cu unele retuşuri, sperăm să obţinem rezultate şi afară. La neîmpliniri intră cele două jocuri din deplasare la care n-am putut alinia formaţia standard, pe care altfel nu le-am fi pierdut, precum şi faptul că n-a fost meci în care să n-avem 2-3 jucători de bază accidentaţi. - Cum se face că acasă aţi bătut tot, indiferent de adversar, iar în deplasare aţi pierdut pe linie? - Explicaţia acestei, hai să-i spunem "ciudăţenii", este mai complexă. În primul rând, în jocurile de acasă a existat o concentrare şi o mobilizare sporită, două atuuri care au făcut diferenţa dintre partidele de pe teren propriu şi cele din deplasare. În meciurile de afară, după ce luam un gol, slăbea concentrarea echipei, ea nereuşind să-şi revină şi se instala o oarecare blazare, elemente ce au influenţat negativ evoluţia jucătorilor. - Care sunt jucătorii pe care i-aţi remarca? - Aş vrea să remarc întreaga echipă pentru meciurile de acasă, însă luând în considerare şi prestaţiile din deplasare, aş sublinia pe Haniş, Chiş, Ţica şi Todea. Ar mai fi şi alţii, Bica, Şandor, Rogojan, Borciu..., dar aceştia au avut fluctuaţii mai mici sau mai mari în jocurile de afară. Majoritatea sunt copii foarte talentaţi, o dovadă în acest sens fiind şi plecarea lui Cătălin Chiş la probe de joc în Germania, el fiind unul dintre cei mai buni fotbalişti ai generaţiei sale. - Dar cei de la care aşteptaţi mai mult? - În primul rând ar fi Bica şi Gavrilaş. Ultimul, chiar dacă a început sezonul ca rezervă, l-a terminat ca titular, datorită evoluţiilor sale în creştere, de la meci la meci. Tocmai de aceea sper să confirme şi în retur şi să rămână un jucător de bază al echipei. Îmi pun mari speranţe şi aş vrea să confirme Rogojan, Borciu, Şandor, Balaj, jucători de la care aştept mai mult. Progrese evidente au făcut Rus, Herman, Ungur, Leach, dar nu m-ar surprinde un salt valoric şi de la ceilalţi componenţi ai echipei. În turul campionatului am folosit formula standard, adică Balaj - Herman (Rus), Chiş, Haniş, Gavrilaş, Rogojan (Hava), Şandor, Ţica, Todea (Ungur), Bica, Borciu, la care se adaugă rezervele Leach, Tirpe, Marian, Toderaş, Tisu şi Turcu. - Ce aşteptaţi de la returul campionatului, care va începe luna viitoare? - Un prim aspect ar fi legat de îmbunătăţirea jocului, ceea ce ar duce şi la o urcare în clasament, deşi sunt curios cât de mult va conta lipsa din defensivă a lui Chiş. care va fi transferat 100%. Mi-aş dori foarte mult ca, din vara viitoare, cât mai mulţi dintre aceşti copii extrem de talentaţi să-şi găsească echipe, unde să-şi continuie activitatea, desigur la un nivel cât mai ridicat. Asta depinde în primul rând de ei, dar şi de un dram de noroc.