La Telechiu, Prima instalaţie de piroliză a cauciucului cu revalorificarea integrală a substanţelor degajate din procesul tehnologic, bazată pe principii ecologice, nu numai din România, dar şi din lume, a luat fiinţă în urmă cu un an în satul Telechiu, comuna Ţeţchea. Instalaţia se află deocamdată în faza experimentală, făcând parte dintr-un proiect pilot iniţiat de un grup de români şi maghiari, invenţia aprţinând unui inginer mecanic de automatizări din Budapesta (Ungaria). Măsurători pentru prelungirea avizului de mediu Miercuri, a avut loc o serie de măsurători efectuate de experţi din Bucureşti, necesare pentru prelungirea avizului de mediu. Procesarea datelor, în urma măsurătorilor efectuate de un expert de mediu, Laurenţiu Petrescu, din Bucureşti, durează o săptămână, urmând ca, în cazul avizului favorabil, firma să facă trecerea de la faza experimentală la cea industrială. Instalaţia, care funcţionează automatizat, arde la temperaturi de aproximativ 600 de grade anvelopele uzate, după ce sunt tocate fără ca focul să vină în contact cu cauciucul. "Acesta trece prin diferite faze ale procesului tehnologic, descompunându-se în final în produsele iniţiale. Rezultă astfel două fracţiuni de combustibil lichid şi una de gaz, fără a se elibera în atmosferă noxe. Partea lichidă poate fi folosită ca aditiv pentru benzina fără plumb sau ca o motorină la parametri mai buni decât cea existentă, în timp ce gazul poate fi îmbuteliat, atât combustibilul lichid, cât şi cel gazos putând fi folosite ca surse de energie termică. De altfel, ne-am orientat spre ceea ce se îndreaptă la ora actuală toată omenirea, spre ecologizare", ne-a relatat Vasile Fărcan, directorul comercial al SC Pyrogum SA. Cu alte cuvinte, instalaţia are un dublu avantaj: rezolvă problema deşeurilor din cauciuc şi constituie un real potenţial productiv de sursă a energiei termice. Inventată de un inginer maghiar şi brevetată în România Instalaţia a fost inventată de un inginer mecanic de automatizări Tikos Jeno, din Budapesta, şi omologată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) din România. Inventatorul maghiar a început studiul acestor instalaţii în perioada facultăţii, unul dintre profesorii săi fiind preocupat de metodele de recuperare a cauciucului uzat, ideea pe care o cerceta dovedindu-se apoi că este de fapt cunoscută şi aplicată în lume, nefiind o noutate. În urmă cu 10-20 de ani, s-au construit primele instalaţii care funcţionează pe acest principiu. Tikos Jeno a continuat însă cercetările în laborator împreună cu câţiva colegi. S-au împotmolit, dar nu s-au dat bătuţi, anumite idei venite pe parcurs conducându-i treptat spre varianta instalaţiei concretizată acum în România. Instalaţia este, potrivit relatărilor inventatorului ei, diferită de cele existente până acum, prin faptul că recuperează integral produsele rezultate, care pot avea diverse utilizări, ca sursă de energie termică de pildă într-o uscătorie de seră sau de lemne, în timp ce gazul poate fi îmbuteliat. "Procedeele folosite în lume până acum erau mult mai costisitoare. Există instalaţii similare în alte ţări, spre exemplu în Germania, unde se captează energie termică pentru a fi refolosită, în SUA, unde din anvelopele uzate se produce etilen. Cea din Telechiu presupune cheltuieli mult mai mici, nu necesită un spaţiu mare şi refoloseşte absolut toate substanţele degajate", ne-a mai precizat Tikos Jeno. El a mai amintit că, pe de altă parte, cauciucul, chiar dacă puţini ştiu acest lucru, este un deşeu periculos, prezentând un mare risc de sănătate publică. Spre exemplu, în India, în munţii de anvelope depozitate, se adună apele pluviale, în jurul cărora gravitează ţânţari, printre care şi cel de tip Anofel care produce malaria. Dificultăţi şi neîncredere din partea autorităţilor Proiectul a fost întâmpinat cu entuziasm de primarul comunei Ţeţchea, Bujor Chirilă, care a precizat că unul dintre avantaje pentru comunitate este asigurarea de locuri de muncă pentru locuitorii comunei. Nu la fel au privit proiectul reprezentanţii Agenţiei de Mediu şi cei ai Inspectoratului în Construcţii, care-l considerau o utopie. "De ce tocmai voi şi de ce tocmai în România?", au fost întrebările lansate de către autorităţi, potrivit relatărilor lui Otto Bosnyak, unul dintre reprezentanţii firmei. În prezent, societatea se află în aşteptarea prelungirii avizului de mediu, pentru care miercuri s-au efectuat măsurători. La atenţionarea Agenţiei de Mediu Bihor, conducerea firmei Pyrogum urmează să rezolve şi alte detalii legate de valorificarea negrului de fum (un alt rezultat al procesului tehnologic), utilizabil sub formă de cărbune industrial la epurarea apelor, pentru care intenţionează să iniţieze o colaborare cu Centrala Electrotermică (CET) Oradea. În viitor: înfiinţarea unei sere Întreaga instalaţie care funcţionează acum la o capacitate de 5.000 de tone anual a necesitat o investiţie de 4 milioane de euro. Pentru asigurarea finanţării s-a anunţat iniţial o firmă maghiară, care s-a retras ulterior, acţionarii firmei venind în calitate de persoane fizice şi investind alături de colaboratorii români. Conducerea societăţii intenţionează să dezvolte capacitatea la 20.000 de tone anual, ceea ce înseamnă o investiţie de 6,5 milioane de euro şi angajarea a până la 30 de oameni. "Întrucât dispunem de combustibil (ca sursă de energie termică), de puţuri de apă forate şi de un teren de 10 hectare în imediata vecinătate a instalaţiei, intenţionăm să valorificăm toate acestea într-o seră. Pentru aceasta practic ar mai fi nevoie de asigurarea salariilor pentru angajaţi (care ar putea ajunge la 100) şi de investiţia în răsaduri şi seminţe", a mai declarat Vasile Fărcan, directorul comercial al societăţii.