Nu puţini sunt primii gopodari care simt că le fuge pământul de sub picioare, odată cu ultimele zile de mandat. Din fericire, alegătorii ştiu prea bine cu cine au avut de-a face timp de patru ani şi câţi dintre cei cărora le-au încredinţat votul mai merită să fie reinvestiţi cu încrederea şi sufragiile comunităţii. Din acest punct de vedere, votul de dumninică va separa, cu siguranţă, neghina de grâu... Începem să scuturăm sita de la poalele muntelui, de la Budureasa. Ce-ar fi de spus? Că primarul aflat pe ultima sută de metri - bine că nu sută de zile! - şi-a adus aminte că este de lucru taman acu`, în campania electorală: acum aruncă asfalt în ochii budurenilor şi aduce tuburi pe care le lasă, ostentativ, prin locuri circulate, pe unde a şi scormonit pământul, lăsând în urmă dificultăţi în trafic, zice el, pentru că face alimentare cu apă, nu se ştie după care proiect! Că dă lemne preferenţial la ţigani, lemne din pădurea comunală, ne-au spus alţii! Şi tot gura satului se strâmbă nemulţumită la vederea amendamentelor care nu au fost nici acum împrăştiate pe păşune, deşi astă lucrare se face primăvara! O ştie orice om care lucrează pământul! Numai agronomul Vasile Laza, pare-se că nu! Cât despre cucernicul Teofil Bradea de la Lazuri de Beiuş, ce să mai dăm pe el, sărmanul! L-a bătut destul soarta care i-a trimis un taifun, un uragan, nemaiîntâlnit de puternic şi, credem, nemaiîntâlnit de nimeni, sub care s-a prăbuşit montagne-russe-ul construit peste biserică, Babel-ul de la Hinchiriş! Acolo, printre lemne şi fiare contorsionate, or fi şi actele care să probeze legalitatea periculoasei înjghebări din imediata vecinătate a şcolii satului! Şi tot acolo, sub mormanul de putreziciune şi rugină, or fi speranţele domnului primar şi ex-paroh! Sau invers!