Raportul privind modul în care au fost cheltuiţi banii publici în 2004 întocmit de Curtea de Conturi Bihor în anul 2005 a scos la iveală o serie de abateri. "Campioana" ilegalităţilor pare să fie Primăria Oradea, care, cu toată organigrama de personal, mai mult decât încărcată, pare depăşită de complexitatea pe care o ridică problemele de contabilitate. Sau poate indolenţa funcţionarilor PMO sau, mai mult decât atât, interesul de a "onora" solicitările unor grupuri de interese îi fac să uite de încasarea anumitor obligaţii fiscale, prejudiciind bugetul local cu sute de miliarde de lei anual. Nici principala instituţie din judeţ, Consiliul Judeţean Bihor, nu reprezintă un model demn de urmat pentru administraţiile publice locale, şi aici Curtea de Conturi evidenţiind suficiente abateri de la litera legii. Obligaţii bugetare făcute uitate În urma verificărilor efectuate de inspectorii Camerei de Conturi Bihor privind execuţia bugetului pe anul 2004, s-a constatat că veniturile proprii programate s-au realizat în proporţie de doar 93%, nerealizările ridicându-se la aproape 150 miliarde de lei vechi. Controlul a scos la iveală că volumul de venituri bugetare proprii realizat nu exprimă potenţialul real al judeţului, fiind consemnate venituri bugetare suplimentare de 3,5 miliarde de lei, constând în obligaţii bugetare legal datorate, dar necalculate şi neevidenţiate, precum şi venituri bugetare evidenţiate, dar neîncasate, în sumă de 671 milioane lei. Astfel, multe dintre organele abilitate cu colectarea creanţelor bugetare din cadrul administraţiilor publice locale bihorene nu au înscris în declaraţiile de impunere impozitele declarate pe clădiri şi terenuri datorate de diferiţi contribuabili. Primăria Oradea a omis să încaseze impozitul pe două clădiri ale unor agenţi economici, prejudiciul cauzat fiind de 205 milioane lei, la care se adaugă şi penalităţile de întârziere aferente, de 33 milioane lei. Abia în urma dispoziţiilor experţilor Curţii de Conturi, funcţionarii PMO s-au îndurat să repare greşeala. Acelaşi aspect a fost constatat la Primăria din Balc, unde controlorii financiari au reuşit să recupereze suma de 110 milioane lei, la Beiuş - 81 milioane lei, precum şi la comunele Cefa, Cetariu, Ciuhoi şi Măgeşti. De asemenea, Primăria oraşului Ştei nu a efectuat evidenţierea şi urmărirea veniturilor din taxe pentru folosirea locurilor publice, valoarea de 65 milioane de lei fiind recuperată în timpul operaţiunilor de control. Aceeaşi situaţie a fost întâlnită şi la Primăria Cefa, Cociuba Mare, Sântandrei şi Batăr. Din verificările efectuate la Primăria Borş, s-a constatat neevidenţierea încasării redevenţelor prevăzute în contractele de închiriere, concesionare şi asociere, încheiate cu nouă persoane juridice, valoarea sumelor datorate ridicându-se la aproape 600 milioane lei. De asemenea, administraţiile locale nu au calculat corect impozitele, taxele şi alte obligaţii fiscale. Primăria Valea lui Mihai, prin impunerea unor cote de impozitare mai mici decât cele aprobate de Consiliul Local, a cauzat un prejudiciu de 120 milioane de lei. La fel, Primăriile Ciuhoi, Marghita şi Sântandrei, printr-o simplă neatenţie, au diminuat veniturile bugetare cu aproape 450 milioane lei. Însă şirul abaterilor continuă şi la Primăria Oradea. Controlul efectuat la Administraţia Patrimoniului Imobiliar a consemnat nerespectarea unei hotărâri a CLO cu privire la recuperarea contravalorii lucrărilor de reparaţii efectuate din creditele bugetare la spaţiile comerciale vândute chiriaşilor, în sumă de peste 300 milioane lei. Mai puţin efort, mai mult... confort În timp ce serviciile de specialitate ale primăriilor nu s-au arătat prea interesate, în 2004, de încasarea creanţelor bugetare, aceste instituţii s-au dovedit în schimb foarte risipitoare cu banii publici, efectuând cheltuieli nejustificate de aproape 9 miliarde de lei. Astfel, s-au efectuat plăţi nelegale pentru cheltuielile de personal, acordându-se premii anuale, salarii şi stimulente care depăşesc plafonul maxim prevăzut de lege, valoarea lor ridicându-se la 5,3 miliarde lei. În plus, Primăria Borş a utilizat nelegal suma de 3,7 miliarde lei, acordând persoanalului angajat creşteri salariale şi premii neprevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea, primăriile au acceptat includerea în situaţiile de lucrări a unor cheltuieli ce nu se puteau justifica, precum şi acceptarea depăşirii normativelor de cheltuieli privind convorbirile telefonice, valoarea acestora ridicându-se la 3 miliarde lei. La capitolul "cheltuieli fără documente justificative legale", figurează Filarmonica de Stat Oradea, care a acordat drepturi salariale necuvenite managerului instituţiei, cauzând un prejudiciu în valoare de 200 milioane lei. Cu prilejul construirii Bazinului Olimpic din incinta Ştrandului Municipal Oradea, PMO a acceptat la plată unele elemente de cheltuieli prezentând organizarea de şantier şi transporturi de pământ aferente săpăturilor efectuate, fără documente justificative, paguba creată astfel bugetului local ridicându-se la 64 milioane lei. La fel, Primăria Salonta a acceptat să deconteze servicii în aceleaşi condiţii, prejudiciul fiind de 262 milioane lei, iar Consiliul Judeţean Bihor a acceptat, la achiziţionarea unui sistem de aer condiţionat, plăţi cu valori mult mai mari la lucrările contractate, în acest caz prejudiciul ajungând la 19 milioane lei. Pe mâna Justiţiei O altă gaură neagră a bugetului judeţean s-a dovedit a fi SC Fotbal Club Oradea Bihor SA. În primul rând, s-a constatat neevidenţierea în contabilitate a sumei de 7 miliarde de lei. În urma unor acte nelegale de sponsorizare către Fundaţia Pro Bihor, din sumele acordate cu titlu de majorare de capital de către Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliul Local Oradea, s-a cauzat un prejudiciu de 9 miliarde lei. În legătură cu acest ultim aspect, urmează să se pronunţe instanţele judecătoreşti. De asemenea, având în vedere că la Asociaţia "Ocolul Silvic Cerbul" Finiş s-a constatat achiziţionarea unor bunuri (mobile şi imobile) cu încălcarea prevederilor legale, în sumă de aproape 3 miliarde de lei, cazul a fost transmis Serviciului Teritorial Oradea al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În concluzie, veniturile suplimentare neîncasate se ridică la peste 3 miliarde lei, iar prejudiciile produse prin plăţi nelegale, la 8 miliarde lei. În total, au fost întocmite şi înaintate organelor de jurisdicţie, pentru a se pronunţa în legătură cu prejudiciile constatate şi sumele datorate bugetelor publice, 14 rapoarte de control şi procese-verbale, cu valori însumând 16 miliarde lei. "Cele mai mari abateri au fost sesizate în modul de urmărire a redevenţelor pentru concesiuni, la stabilirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale. O parte dintre prejudicii au fost recuperate chiar în timpul controlului, în celelalte cazuri, dosarele fiind pe rolul instanţelor", a declarat Ioan Ţară, directorul Camerei de Conturi Bihor.