Cetăţenii din Uniunea Europeană vor beneficia de acelaşi tratament ca şi cetăţenii români în ceea ce priveşte obţinerea permiselor de vânătoare, dreptul de a practica vânătoarea şi tarifele de împuşcare, a decis Guvernul printr-un proiect de lege aprobat joi. Proiectul modifică normele legislative existente din 1996, conform cerinţelor europene şi noilor legi privind proprietatea privată agricolă şi forestieră. Actul normativ stabileşte că dreptul de gestionare a faunei cinegetice va fi atribuit de administrator, direct sau prin licitaţie publică, pe fonduri de vânătoare şi în funcţie de modul de constituire a proprietăţii. Contractul de gestionare va fi încheiat pentru o perioadă de 10 ani, iar cota de recoltă pentru sezonul de vânătoare următor va fi stabilită şi vândută anual, printr-un act adiţional. Pentru cota de recoltă cumpărată, gestionarul este obligat să plătească taxa de vânătoare, în două tranşe egale. Proiectul introduce obligaţia încheierii de contracte de răspundere civilă în cazul producer ii pagubelor de către fauna de interes cinegetic, pe perioada de valabilitate a contractului de gestionare. Nivelul primelor anuale de asigurare se stabilesc de asigurator. Actul normativ mai precizează că vânatul este bun public, indiferent de forma de proprietate a terenului care constituie habitatul său, astfel că exploatarea vânatului se face atât pe terenuri de stat, cât şi pe terenuri private, deţinătorii fiind îndreptăţiţi să obţină venituri în urma acestei activităţi. Pentru constituirea unui fond de vânătoare, trebuie îndeplinite, cumulativ, o serie de criterii, precum mărimea suprafeţei fondului de vânătoare, stabilitatea faunei, limitele naturale sau artificiale ale fondului ( culmi, cursuri de apă, drumuri, căi ferate, autostrăzi), structura de proprietate asupra terenului, continuitatea în timp a fondurilor de vânătoare. Actul normativ creează posibilitatea ca gestionarea fondurilor de vânătoare să fie asigurată şi de structurile silvice de administrare a pădurilor proprietate privată, precum administratorii pădurilor proprietate privată, organizaţiile neguvernamentale non-profit şi instituţiile publice ştiinţifice din domeniu sau instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea. Proprietarii terenurilor care constituie un fond de vânătoare vor avea şi posibilitatea să se asocieze pentru gestionarea faunei. În privinţa sancţiunilor, actul normativ propune o pedeapsă cu închisoare de la trei la şapte ani sau amendă de la 5.000 la 25.000 lei (50 milioane - 250 milioane lei vechi) pentru braconaj şi de la unu la cinci ani închisoare sau amendă cuprinsă între 15.000 şi 30.000 lei (150 milioane - 300 milioane lei vechi) pentru scoaterea din ţară, fără respectarea reglementărilor legale, a trofeelor medaliabile de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic. Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere Parlamentului.