Alegerile anticipate vor fi organizate cel târziu în data de 2 octombrie, înainte de raportul de ţară al Comisiei Europene din 25 octombrie, au declarat ieri surse din Alianţa PNL-PD, care au relatat că unii lideri ai Alianţei, inclusiv preşedintele Băsescu doresc anticipate în septembrie. Deşi 2 octombrie este cea mai vehiculată dată pentru organizarea alegerilor anticipate, unii lideri ai PD şi PNL, inclusiv şeful statului, consideră posibilă defăşurarea anticipatelor şi în a doua jumătate a lunii septembrie. Surse din Alianţa PNL-PD au precizat că durata campaniei electorale va fi de 30 de zile, ceea ce înseamnă că ea trebuie să înceapă cel mai târziu la 2 septembrie, iar în cazul în care alegerile vor fi avea loc mai devreme în a doua jumătate a lunii august. Potrivit prevederilor Constituţiei, termenul maxim de la demisia premierului Tăriceanu până la epuizarea procedurii de respingere a două guverne în Parlament este de 60 de zile. Premierul Călin Popescu Tăriceanu îşi va da demisia după şedinţa de Guvern de joi, 14 iulie, pentru ca Executivul să mai poată da ordonanţe de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme urgente, cum ar fi reglementarea problemei proprietăţii. După demisie, Guvernul se ocupă doar de administarea treburilor publice şi nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă. Din momentul demisiei premierului curge termenul de 60 de zile, care expiră pe 14 septembrie, timp în care două guverne succesive trebuie să cadă în Parlament, dar Alianţa PNL-PD doreşte scurtarea procedurii. Potrivit surselor citate, tot premierul Călin Popescu Tăriceanu va fi desemnat de preşedintele Traian Băsescu să formeze succesiv două guverne. El va merge în Parlament, de fiecare dată, tot cu o parte din actualii miniştri şi cu programe asemănătoare. La voturile de învestitură din Parlament, senatorii şi deputaţii PNL şi PD vor părăsi sala, lăsând cele două guverne la mâna parlamentarilor PSD. Decizia de retragere de la votul de învestitură are în vedere şi poziţia PRM care doreşte alegeri anticipate şi va vota împotriva învestirii. Intenţia Alianţei PNL-PD este ca ambele guverne succesive să nu primească votul de învestitură în timpul unei sesiuni parlamentare extraordinare sau chiar a două asemenea sesiuni succesive, având în vedere termenele constituţionale. Toată această procedură a fost comunicată şi partenerilor de coaliţie, UDMR şi Partidul Conservator. Preşedintelui UDMR, Marko Bela, i s-a promis că Uniunea va fi cooptată la guvernare şi după alegerile anticipate, însă acesta nu s-a pronunţat în favoarea planului Alianţei PNL-PD, după ce iniţial s-a declarat împotriva anticipatelor. Nu aceeaşi propunere a fost făcută Partidului Conservator, au mai relatat sursele citate. Respingerea unui nou guvern - vot dificil în Parlament Un nou guvern nu primeşte votul de învestitură în Parlament dacă nu întruneşte cel puţin 235 de voturi "pentru", ceea ce înseamnă că pentru a se ajunge la alegeri anticipate opţiunile parlamentarilor independenţi şi ai minorităţilor naţionale vor juca rolul hotărâtor. Dacă Alianţa PNL-PD doreşte declanşarea alegerilor anticipate, are două opţiuni: ori se bazează pe voturile negative ale celorlalte formaţiuni din Parlament, ori, pentru siguranţă, votează împotriva propriului Guvern.