Ediţia a I-a - Atena 1896 Competiţia cu cea mai mare amploare, desfăşurată din patru în patru ani, care adună la start sportivi din toate ţările lumii, Jocurile Olimpice, a ajuns la ediţia a XXV-a şi va fi găzduită de Atena. După cum se ştie, Jocurile Olimpice antice au debutat acum aproape 3000 de ani, la Olympia, o dată cu prima ediţie, care a reunit sportivi din vechea Eladă. Competiţia s-a desfăşurat fără întrerupere mai bine de o mie de ani, până în anul 393, când împăratul roman Teodosiu a interzis aceste Jocuri. Au trecut exact 1503 ani până când Jocurile Olimpice au fost reluate, iniţiativa aparţinând unui mare sufletist şi iubitor de sport, baronul Pierre de Coubertin, ale cărui eforturi neobosite şi-au găsit împlinirea o dată cu prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, desfăşurate la Atena, în 1896. De atunci, competiţia a căpătat o amploare din ce în ce mai mare, tot mai multe ţări şi-au trimis ambasadorii la întreceri, iar participarea la Olimpiadă a devenit o onoare şi visul oricărui sportiv. De atunci, Jocurile Olimpice se desfăşoară cu regularitate, din patru în patru ani, singurele întreruperi fiind cauzate de cele două războaie mondiale, astfel nedisputându-se ediţiile din 1916, 1940 şi 1944. Grecia, prima gazdă a Jocurilor Olimpice moderne Reluarea JO a fost decisă în 1894, la Sorbona, când Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a aprobat iniţiativa lui Coubertin, acordând Greciei onoarea organizării primei ediţii. Din dorinţa de a aduce un omagiu vechilor greci, s-a încercat aplicarea cât mai fidelă a condiţiilor de concurs din antichitate, concursul desfăşurându-se pe stadionul panatenaic, construit în formă de U, iar femeile n-au fost primite la competiţie. Festivitatea de deschidere a avut loc pe 6 aprilie 1896, dată la care grecii sărbătoreau 75 de ani de la obţinerea independenţei, închiderea competiţiei producându-se 9 zile mai târziu, pe 15 aprilie. Au participat 13 ţări: SUA, Marea Britanie, Australia, Franţa, Germania, Chile, Austria, Danemarca, Bulgaria, Elveţia, Suedia, Ungaria şi Grecia. Primul campion olimpic din istoria JO moderne a fost americanul James Connolly, care a câştigat proba de triplusalt, în timp ce compatriotul său, Robert Garret, s-a impus în proba de disc (chiar dacă până atunci nu pusese mâna niciodată pe un disc) şi în cea de greutate. Efemeridul Spyros Louis Dintre aspectele inedite ale întrecerilor, se remarcă victoriile australianului Edwin Flack la 800 m şi 1500 m plat, precum şi cele ale englezului John Boland la tenis, ambii sportivi fiind în excursie în Grecia la startul competiţiei. Dar peste toate acestea iese în evidenţă victoria grecului Spyros Louis (în foto) în proba de maraton. Cursa s-a desfăşurat pe distanţa de 40 km, urmând acelaşi traseu străbătut de legendarul Philipides în urmă cu 2386 ani pentru a-i anunţa pe atenieni de victoria obţinută de Miltiade împotriva perşilor. Au pornit în cursă 24 de concurenţi şi, deşi nu s-a numărat printre favoriţi, Louis l-a depăşit pe australianul Flack la kilometrul 37, trecând primul linia de sosire pe stadion, unde a fost primit în triumf chiar de regele Greciei, George I. Conaţionalii lui Spyros au sărbătorit în mod caracteristic succesul, trăgându-se salve de tun şi intonându-se imnul naţional, onoare de care nu s-a mai bucurat nici un sportiv. A fost momentul de glorie din viaţa ciobanului grec (aceasta fiind singura cursă din viaţa sa), care n-a mai alergat apoi în nici o cursă, întorcându-se la viaţa anonimă din satul natal.