Prima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Bihor a durat două ore şi jumătate. Atât le-a luat aleşilor judeţeni să voteze 17 puncte pe ordinea de zi. Motivul tergiversărilor nu a fost vreun proiect de importanţă capitală pentru judeţ, ci neînţelegeri legate de procedura de vot.

 

Şedinţa ordinară din luna iulie a CJ Bihor se anunţa una fără probleme, pe ordinea de zi figurând puţine proiecte de hotărâri, dintre care cinci au fost numiri ale unor consilieri judeţeni ca membri în diferite adunări generale, consilii de administraţie ale unor structuri din subordinea Consiliului sau în care administraţia judeţeană este membră. Exact acestea au fost proiectele la care consilierii judeţeni ai PNL au ales să arate că se află în opoziţie faţă de majoritatea PSD-UDMR-ALDE. După ce au refuzat să-şi desemneze membri în aceste structuri, liberalii au decis că validarea consilierilor propuşi trebuie făcută prin vot secret în cabina de vot, asta, deşi, cel puţin în ultimii opt ani, când administraţia judeţeană a fost condusă de liberali, votul s-a făcut la masă. De asemenea, în Consiliul Local Oradea, condus de liberali în ultimii opt ani, se votează prin ridicarea mâinii. De altfel, rezultatul votului în cele cinci cazuri nu a fost o surpriză: cei 16 liberali au votat împotrivă, restul de 18 consilieri prezenţi la şedinţă votând pentru. Cu o excepţie. La primul proiect, cel în care au fost propuşi cei trei consilieri care să facă parte din Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, consilierii majorităţii nu au înţeles cum trebuie să voteze, astfel că trei buletine de vot nu aveau încercuite variantele propuse. Dacă iniţial majoritatea a considerat că şi cele trei buletine de vot pot fi considerate ca voturi în favoarea celor trei propuneri, la sfârşitul şedinţei, preşedintele CJ Bihor, Pasztor Sandor, a anunţat că proiectul va fi repus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe. Pentru a veni în sprijinul consilierilor majorităţii, care nu au ştiut să încercuiască cele trei variante propuse de colegii lor, secretarul judeţului, Carmen Soltănel, le-a propus aleşilor ca, la viitoarele proiecte, cei care sunt de acord cu propunerile să nu se atingă de buletinele de vot primite, ci să le lase necompletate, iar cei care sunt împotrivă sau vor să se abţină să taie propunerile. Tot la finalul şedinţei, Pasztor Sandor a menţionat că va propune ca o cabină de vot să fie amplasată în mijlocul sălii de şedinţe, pentru ca votul să dureze mai puţin, având în vedere că liberalii par decişi să recurgă la această metodă şi în viitor.  

 

Călin Gal în locul lui Mircea Mălan

În altă ordine de idei, în şedinţa de ieri a CJ Bihor a fost validat mandatul lui Călin Gal în locul lui Mircea Mălan, care a renunţat la administraţia judeţeană în favoarea Consiliului Local Oradea. De altfel, Mălan a fost reînvestit în funcţia de viceprimar al Oradiei, pe care a ocupat-o şi în precedentul mandat de consilier local. În ceea ce-l priveşte pe Gal, acesta a ocupat a 18 poziţie pe lista PNL pentru CJ Bihor, astfel că a fost desemnat să-l înlocuiască pe Mălan. Călin Gal, fost şef al Gărzii Financiare până în 2013, a depus jurământul în faţa colegilor săi şi a fost repartizat în Comisia Socială.   

 

Contract prelungit pentru Muzeu

O altă hotărâre adoptată de către consilierii judeţeni, cu excepţia liberalilor, a fost prelungirea contractului de închiriere cu Episcopia Romano-Catolică pentru Muzeul Ţării Crişurilor. Contractul a fost prelungit cu o lună, până la data de 31 august, însă Muzeul Ţării Crişurilor va trebui să elibereze, până la sfârşitul acestei săptămâni, cele cinci săli pe care le ocupa la partertul Palatului Baroc şi să mute exponatele la parterul unui imobil deţinut de Episcopie pe strada Traian Lalescu, colţ cu strada Berzei. Necesitatea mutării exponatelor din Palatul Baroc a fost motivată de faptul că imobilul va intra în proces de reabilitare pe fonduri europene nerambursabile, demarat de Episcopia Romano-Catolică Oradea, fapt ce impune ca, cel târziu în luna septembrie a acestui an, să fie demarate procedurile de verificare a imobilului. De asemenea, o condiţie obligatorie pentru obţinerea finanţării a fost ca în incinta Palatului Baroc să nu mai funcţioneze o altă instituţie. În ceea ce priveşte noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, cel situat pe strada Armatei Române, procedura de achiziţie a noilor lucrări a fost finalizată, urmând să fie semnat contractul de execuţie, dacă nu sunt înregistrate contestaţii.