Sâmbătă, 12 martie, la CN Emanuil Gojdu, peste 50 de orădeni, de la copii mici la elevi studenţi şi părinţi, au participat la un atelier deosebit în care au avut ocazia de a se întâlni cu Kayoko Kawai, o profesoară japoneză dornică să împărtăşească românilor din secretele culturii şi civilizaţiei pe care o reprezintă.

De mai bine de doi ani în Oradea elevii şi studenţii au ocazia de a învăţa limba japoneză în cadrul unui curs intensiv, organizat de profesoara Aurelia Mocan. Cursul are cinci nivele (fiind asemănător cu Cambridge), iar de la al treilea nivel bursa de studiu în Japonia îţi este asigurată. Dacă elevul atinge cea mai înaltă performanţă, N1, îi este asigurată bursa la orice facultate japoneză. Constant, în acest curs sunt înscrişi 50 de elevi, majoritatea de la CN Emanuil Gojdu, dar şi de la Liceul Penticostal Betel, sau C.N. Iosif Vulcan. Un mare avantaj pentru cursanţi este acela că aproape lunar au ocazia de a studia şi cu vorbitori nativi de limba japoneză, profesoara Aurelia Mocan având grijă să aducă de fiecare dată invitaţi care împărtăşesc informaţii din domenii diverse.

"Întâlnirea de sâmbătă nu a fost gândită doar pentru elevii noştri, ci a fost un eveniment deschis pentru oricine doreşte să participe. Ne-am bucurat că au venit atât copii mici, dornici de a exersa caligrafia cu pensula, scrierea Kannyi, sau de a învăţa origami, cât şi adulţi, studenţi şi elevi", a declarat pentru Crişana, Aurelia Mocan.

Cea care i-a introdus pe orădeni în tainele caligrafiei şi origami, a fost Kayoko Kawai. Cea mai interesantă parte a atelierului a fost însă povestea despre cultura şi tradiţiile acestei ţări.

Astfel, orădenii au aflat că în Japonia şcoala începe în luna martie, odată cu înflorirea cireşilor -simbol naţional- anul şcolar este împărţit în trei trimestre, iar vacanţa de vară durează doar o lună şi două săptămâni. Orădenii au mai aflat că la japonezi disciplina şi curăţenia sunt cele mai importante valori şi se educă de pe băncile şcolii. Astfel, în şcolile japoneze nu există femeie de serviciu, elevii şi profesorii asigurând curăţenia. În Japonia, o întârziere de un minut poate însemna un dezastru în trafic, pentru că mijloacele de transport în comun circulă din două în două minute. În plus, totul este tehnologizat la cel mai înalt nivel, inclusiv vasele de toaletă fiind dotate cu senzori. Japonezii nu se consideră un popor religios, deşi au două religii oficiale: budismul şi şintoismul şi tot oficial ei recunosc existenţa a opt milioane de zei. Cel mai sacru loc din Japonia este considerat muntele Fuji. Loc de pelerinaj pentru cei care caută liniştea sau înălţarea spirituală, muntele adăposteşte, paradoxal, şi "pădurea spânzuraţilor", loc în care, anual, îşi iau viaţa peste 30.000 de oameni, majoritatea bărbaţi. De aceea, la intrarea în pădure, japonezii au scris un ultim îndemn pentru sinucigaşi, acela de a se gândi la familie şi prieteni şi de a vorbi cu un specialist pentru probleme lor.

Kayoko Kawai s-a arătat mirată de implicarea bărbaţilor români în creşterea copiilor, la atelier fiind prezenţi tătici alături de copiii lor şi a spus că în Japonia bărbatul se preocupă exclusiv de carieră, fiind un obicei ca la terminarea programului de lucru, bărbaţii să petreacă timp împreună pentru a se relaxa.

O altă diferenţă subliniată de japoneză a fost atitudinea faţă de animale. Astfel, în japonia animalele sunt sacrificate şi tranşate exclusiv de medici veterinari şi nu se consumă carne de iepure, acesta fiind considerat animal de companie.

La finele întâlnirii, orădenii au fost invitaţi să deguste snacksuri japoneze şi tradiţionalul ceai verde.